So are you gay
Are you blue
Thought we both could use a friend
To run to
Întotdeauna m-am întrebat de ce 'are you blue' şi într-un final am aflat răspunsul. E o referinţă la o poveste a lui Bruce Coville pe care o puteţi citi aici. Dacă timp de 24 ore toţi homosexualii ar fi albaştri, homofobia ar înceta, este concluzia poveştii: şi tind să-i dau dreptate, pentru că homofobia nu este altceva decât o frică şi ca orice frică, are legătură cu ceea ce nu cunoaştem îndeajuns.
De multe ori mă întreb cum ar reacţiona persoane a căror homofobie, la cote ridicate, ar fi bulversată de vestea că persoane în a căror heterosexualitate (sau minim, anonimat sexual) se simte confortabil nu sunt hetereosexuali. În acelaşi timp, din aceeaşi vizibilitate redusă reiese şi imposibilitatea multor homosexuali de a crede în homosexualitatea lor, de a o vedea ca pe o creatură de bestiar pe care trebuie să o controleze şi ascundă.
***
Limba română nu are o expresie echivalentă pentru out of the closet. Toate celelalte limbi pe care le cunosc au, numai româna nu. Educaţia mea lingvistică îmi spune că pe undeva absenţa cuvintelor pentru a descrie o stare înseamnă că starea respectivă nu există în comunitatea care o vorbeşte. Şi totuşi, în ultimii ani, cunosc din ce în ce mai multe persoane (puţin este doar numărul lor!) care nu au nicio problemă să trăiască aşa cum sunt, când trag linie pentru ei şi pentru ceilalţi, să fie gay.
Ieri discutam cu un prieten şi îi spuneam că homosexualii care locuiesc în dulap sunt ei înşişi homofobi. Că sunt mai închipuiţi decât heterosexualii din afara dulapului. Că mi-e greu să cred că o democraţie poate împinge pe cineva la un trai duplicitar. Ok, democraţie nu e poate cuvântul potrivit, deşi în puţinele mele vederi politice, democraţia este sistemul care se construieşte prin intermediul opţiunilor celor care participă la ea. Deci, traiul duplicitar al celor din dulap nu e altceva decât o lipsă de exercitare a dreptului la democraţie. Înţelegerile tacite dintre locuitorii dulapului şi cei din afara dulapului (eu stau cuminte în dulap şi nu-ţi destabilizez sistemul de valori sau modelele de gândire, iar eu stau afară şi pun egal între anonimatul tău sexual şi heterosexualitate) este încă o dovadă că gay-ii din dulap sunt homofobi. Punctul de plecare, şi anume că o persoană nu poate să îşi asume ceea ce este sau reprezintă pentru ceilalţi, în condiţiile în care (garantez eu) nimeni nu îţi dă în cap, nimeni nu te goneşte de nicăieri, pur şi simplu, dacă trebuie să dai dovadă de ceva, trebuie să ai mai multă tărie de caracter şi să fii dintr-o bucată, nici nu îl mai pun în discuţie. Să nu te accepţi pe tine însuţi este cea mai clară dovadă de homofobie.
Aş mai adăuga un singur lucru, şi anume că recunoaşterea identităţii sexuale e cea mai bună sită socială: da, vor fi persoane care îţi vor evita compania. Dar, când tragi linie, ce ai avea de împărţit cu cineva care te evită pentru că eşti homosexual?
{ 78 comments }
e bine ca fix cu povestea cu jupiter am ramas eu din cartea de benzi desenate? (desi m-am uitat repede la poze si n-am inteles metaforele in diagonala)
pai nu stiu daca e bine sau rau; cert e ca e bine ca citesti cartea ;;)
homosexualii din dulap sunt draguti. am iesit cu vreo patru. adica sper pentru binele lor ca sunt homosexuali, pentru ca la heterosexuali nu se califica. nu ca ar fi heterosexualii categoria unu, dar nu se califica neam.
eu nu ies cu homosexualii din dulap punct. mi se par inumani cu ei si cu ceilalti. inteleg acum 20 ani, cand discriminarea era lege. acum mi se pare inutil sa stai in dulap. pe de alta parte, cum p&*&( mea sa iti traiesti viata altfel decat simti? nu spune nimeni ca trebuie sa fii megatarf ca mine, dar frate! sa stai si sa astepti ce? sa traiesti o viata cu familia si alta cu diversi pasageri in viata ta? nu-i de mine.
@wow: macar ati ramas prieteni? gaydar-ul tau functiona perfect intr-o vreme. cum ai ajuns sa iesi cu criptogay-i?
@definitia barbatului: fara sa vreau sa-ti contest amplele cunostinte despre mediul gay, ma simt totusi dator sa iti spun ca cel putin prieteni comuni (adica ecsi de-ai tai) sunt in dulap. iti distruge asta masculinitatea? :P
@joacadeamine: damn … si cum nu pot sa ma bazez pe indiscretia ta nu o sa imi spui care :(
da, absolut. tre’sa te descurci singur. pana una alta, avand in vedere ca nu iti cunosc intentiile in directia asta, uita-te aici:
http://www.fileden.com/files/2008/9/24/2113606/betrayed.jpg
fiecare are dreptul la intimitatea lui, chiar daca a fi in dulap nu e cea mai buna optiune.
Citind ceea ce ai scris, ma gandeam ca atata timp cat esti incorsetat de societate (in romania e inca de inteles), sau de propria-ti reflexie sexuala, mai devreme sau mai tarziu tot vei evada din dulap. Tipul asta de indivizi vor deveni un fel de zmei paralei pusi pe fapte mari care vor revansa pentru timpul petrecut in “detentie”
@jeni: draga mea, se prea poate sa ai dreptate referitor la ce se intampla cand unii ies din dulap. nu te contrazic. dar am dubii legate de incorsetare, pentru ca desi exista un discurs homofob foarte nuantat, in romania nu te impiedica nimeni sa fii ceea ce esti, si nimic, decat, poate, propria constitutie psihica. :*
@jeni exista si tari in care nu esti incorsetat de societate?
io tot zic ca n-am iesit cu homosexuali din dulap. adica nu pareau. si daca erau, gasesc ca e foarte naspa. adica sa isi imparta lumea in cercul celor care stiu si al celor care nu stiu. ce complicat! ce ipocrit! de exemplu sa fie ceva la tv antigay pentru ca la tv e tot timpul ceva antigay, cineva sa comenteze tot antigay si tu gay fiind sa dai din cap aprobator din cauza ca esti in cercul care nu stie. asta, ai dreptate, te face si pe tine antigay. si ipocrit pe deasupra.
merci de “spammul” facut pe un anumit site ca astfel am dat sa citesc acest articol:)
Nu cred ca cei ramasi in ceata(a se citi dulap) sunt homofobi sau obligatoriu duplicitari. Unul din comentatorii de mai sus spera ca cei cu care iesea erau gay spre binele lor…. Sunt foarte multi care nici nu constientizeaza ceea ce sunt. Nu au o identitate sexuala bine definita, primesc semnale inselatoare de la societate de genul… tricou mulat neaparat roz pe un tip pensat vopsit rujat si cu limba adanc impinsa in gura unei muieri.
Acel ramas in ceata are banuieli ca ceva nu e in regula cu el dar nu stie ce.
Nu trebuie sa judecam prea dur cei care se afla in aceasta situatie. Este alegerea lor chiar si atunci cand constientizeaza identitatea lor sexuala. Nu e genul meu de anturaj insa atata timp cat nu au actiuni evidente de homofob in tendinta lor de a arata mai hetero ii las in plata Domnului….
@robert: nu era spam (se scrie cu un singur ‘m’), doar atentionam ca un comentariu lasat anterior, pentru ca includea un link, a fost inghitit de spam folder. inteleg ce vrei sa spui tu, dar te referi la cu totul si cu totul alta categorie, care nu face neam obiectul postului de mai sus. cat despre semnalele inselatoare primite din societate, cele pe care le mentionezi tot din anturaj gay se desprind, drept pentru care mi se pare irelevant. cat despre momentul in care cineva constientizeaza ca nu/este gay, ok, ai dreptate, este ritmul fiecaruia, dar din momentul in care stie si sta in dulap (si eu la asta ma refeream si la nimic altceva), face lobby antigay big time. mersi de vizita.
@joacadeamine. Spamming/spammer se scriu cu doi de M. “Spammul” pe care l-am pus in ghilimele nu exista ca si cuvant dar ar veni din “spamming-ul”…..
Sunt acele semnale chiar inselatoare ? Ni se par ca vin din anturaj gay, noua celor care am trecut de coming-out? Dar privind din optica celui care nu are cum sa compare?
Tu ai spus : “homosexualii care locuiesc în dulap sunt ei înşişi homofobi. ” nu eu. Eu doar incercam sa indulcesc aceasta afirmatie….
hey, Botesteanu, scuze raspund dupa o repriza de schimbat pampersi :-)
In Romanika ma simteam destul de “incorsetata”, atat de mult incat ma obisnuisem cu statutul meu de prizoniera. La inceput in Germania, simteam ca imi lipsea ceva, menghina care ma stransese atatia ani. Aici esti complet liber sa faci ce vrei, sa te expui unde vrei si cu cine vrei. Si nu e un cliseu faptul ca vecinii nu se cunosc intre ei!
@robert: este clar ca vorbim de lucruri diferite daca avem nevoie de atatea cuvinte sa ne explicam.
buna seara octivian! simt ca esti pe undeva printre circuitele astea, ma bucur ca te simti comod acasa cu laptopul pe genunchi alaturi de o canuta de ceai fierbinte. pupiciiiii
da, da draga mea:* pai cam asa prin circuitele astea (nu cu ceai, cu inghetata si ma gandeam unde o sa alegeti voi sa mergeti la oasis!) si eu te-am pupat, abia astept sa ne revedem >:D:D<
@jeni fara sa ma bag prea mult in polemici… taman germania sa fie o societate care nu incorseteaza. bine, asta-i doar o rautate pentru care nu stiu suficienta istorie.
ce vroiam eu sa zic de fapt este ca fiecare tara are o societate a ei care incorseteaza. ma indoiesc ca ai sti altfel unde se termina germania. chiar si libertatea de care vorbeai iti incorseteaza macar prejudecatile, care nu-s in esenta decat simple scurtaturi, economii in gandire. si asa se ajunge la frustrari, pentru care unii scriu pe blog (ca mine).
“Educaţia mea lingvistică îmi spune că pe undeva absenţa cuvintelor pentru a descrie o stare înseamnă că starea respectivă nu există în comunitatea care o vorbeşte.”
Asta deoarece, fiind o ţară majoritar agrară mult timp – deci comunităţi închise – în care toată lumea participa la viaţa obştească, nu prea existau cazuri de excluziune. Cei consideraţi devianţi în raport cu norma acceptată social primeau diferite pedepse, ce nu presupuneau neapărat excluziunea. Arareori am auzit de “alungare”.
“democraţia este sistemul care se construieşte prin intermediul opţiunilor celor care participă la ea. Deci, traiul duplicitar al celor din dulap nu e altceva decât o lipsă de exercitare a dreptului la democraţie.”
Dar este vorba exclusiv de opţiuni politice, pentru că doar în acea zonă suntem egali, prin faptul că votul meu este egal cu al tău. Mai departe de asta, suntem foarte diferiţi şi este greu să armonizezi relaţiile cu ceilalţi în momentul în care există pericolul de a fi exclus, din cauza unui motiv ca acela al homosexualităţii. Statul în dulap mi se pare chibzuit, când ştii că “intoleranţa” este la tot pasul. Plus că nimeni care este hetero nu ţine neapărat să îşi exhibe/arate acest dat. De ce homosexualii ar trebui să facă acest lucru? Cred că afirmarea de sine sau a unei identităţi are alte cărări. Poate că homofobia celor din dulap este o rezultantă a homofobiei exterioare, ceea ce este normal, pe undeva. Mai mult, acceptarea sinelui se face exclusiv în mod tacit, în intimitatea fiecăruia.
Dintodeauna am crezut că homosexualii trebuie să fie nişte oameni foarte discreţi; dacă ar fi discret viz-a-viz de acest aspect şi ulterior aş afla de opţiunile sale sexuale, l-aş stima mult mai mult, tocmai pentru că ştia că datul său natural poate reprezenta o problemă.
@Stefan Musat: imi place cand cineva citeaza ce am scris eu si ajunge la aceeasi concluzie (cu mici exceptii pe care imi permit sa le ignor, pentru simplul motiv ca simt eu ca pe undeva doar cautai un loc unde sa scrii asta & aveai de mult timp in cap ideile astea) si face eseu pe tema.
I think a gay man in Romania shouldn’t flaunt his gayness around, but not deny it if, by chance, it becomes relevant in whatever situation. It takes some balls, yeah.
@evanb0: hai sa nu ne intelegem gresit. n-am spus nicaieri ca homosexualitatea publica trebuie sa fie un show. nu e genul meu si nici al persoanelor a caror companie o caut. si da, ai nevoie de balls. daca m-am referit la ceva in postul de mai sus, a fost la valoarea educationala a coming-outului. a se vedea si povestea catre care am pus link: daca pentru 24 ore homosexualii ar fi albastri, ma indoiesc ca mai poate fi cineva homofob: poti sa urasti, dar nu poti sa urasti intr-atat incat sa iti reconstruiesti intregul arhipelag social excluzandu-i pe cei pe care i-ai tinut in anonimat sexual pana atunci.
Te-am înţeles bine prima oară — partea cu evitarea show-ului era doar felul meu de a mă alătura la ce-ai spus tu. I think short and blunt sentences have a certain value :)
jeni & botesteanu, sa fim seriosi. Diferenta fata de Romania exista, dar nu e chiar asa de mare. Si aici exista intotdeauna niste oameni care stau cu ochii pe tine, iar oamenii astia au intotdeauna un mod in care sa iti spuna care sunt normele si ce ai de facut ca sa fii acceptat. Intervine insa legea universal valabila: Atita timp cit lucrurile merg bine si fiecare are ce isi doreste, nu are nimeni nici o problema cu nimeni. In momentul in care resursele se imputineaza (sau cel putin asa sunt percepute), atunci incep sa apara problemele. Si abia atunci iti dai seama cu cita atentie ai fost observat tot timpul.
Dar e mai comod sa nu intelegem aluziile nemtilor. Si asta se poate generaliza tare bine: E mai comod ca minoritatea (gay, sa zicem) sa nu inteleaga mesajele majoritatii (respectiv hetero). Pur si simplu, dintr-o data sa fim putin surzi de urechea aia… Asa se poate economisi muuuuulta energie…
@pinocchio foarte frumos. m-ai facut sa vreau sa fiu in dubai. see no evil, hear no evil, speak no evil thoughts :)
cu toate astea, aleg sa raman aici, tinut locului de o mana de oameni si impiedicat de frici.
Foarte buna idee :-) Apropo si de leapsa cu cele 3 momente: Mutatul dintr-o tara intr-alta e o chestie pe care n-as mai vrea sa o repet, sau in orice caz nu in conditiile de atunci. Am facut-o cu o inconstienta teribila, altfel nu as fi facut-o deloc.
Daca oamenii care te tin pe loc o fac fiind valorosi si importanti pentru tine, atunci e foarte bine.
intoleranta peste ignoranta plus un strop de majorete
Stalkeru’ de servici(u)
@pinocchio pana la proba contrarie… sunt valorosi pentru ca ma suporta :) si eu pe ei. o intreaga chestie suportabil de misto pe aici.
este un profil pe romeo, concertto cred k-i e numele… mid-30s guy, tipul perfect, cobai pt articolul tau: gay (clar), homofob pana in maduva oaselor, inteligent si instruit, insa in definitiv batut in cap…. profilul e fascinant de citit, are tot soiul de povesti anti-gay etc etc… chestia e k e dificil de evaluat astfel de oameni… daca ar fi sa o luam ad-literam, uneori cu totii suntem in-the-closet… felul in care reactionam, interactionam se schimba de la caz la caz… una e knd esti intr-un grup de gay&gay friendly people, altfel e knd esti intr-un grup de oameni pe care tocmai i-ai cunoscut s.a.m.d. ceea ce e greu de inteles e cum pot fi atat de ingusti la minte unii oameni.. cred k 90% din gay-ii din romania pe kre ii cunosc sunt anti-gay pride… k e tam-tam, k toate scursurile sunt acolo, motivele le stim. faza e k gay pride e ceva cool… dupa ani de frecatura anti-gay, uite k avem si noi o parada! nu zic k suntem destepti sau prosti, penibili sau vulgari…. parada zice k SUNTEM. va place sau nu. suck on this! (k sa fiu asa, mai nerespectuos).. revenind la gay in and out of the closet, eu zic k atunci knd societatea se va schimba, toti se vor schimba odata cu ea… dar misto ideea cu blue gay… am scris km mult si asta e doar 1% din ideile pe kre le am in minte despre subiect :(
o sa incep in ordine inversa, ca am lipsit pret de 7 comentarii:
@vlad: am citit de doua ori ce ai scris, si nu stiu daca sa fiu de acord cu tine. exista medii, intr-adevar, cum este gayromeo.com, care permit genul asta de atitudine (sau chiar o provoaca: eu cand intru, ametesc cu degetul pe scroll in lista de profile chip-chiloti-chiloti-chiloti). dar nu inseamna ca am o parere proasta despre orice personaj cu profil pe respectivul site. doar despre cei care nu stiu cum sa comunice, si se arunca la diverse comentarii, neaparat agramate, despre ceva ce este out of their league. si nu ma refer acum (neaparat :D) la mine, ci si la prieteni care au avut experiente similare. lipsa de respect fata de preferintele celuilalt este emulata superb de catre gay-ii cu profil pe gayromeo, si cred ca am spus totul cu asta.
@botesteanu: n-as numi toleranta ce ti se aplica tie de catre cei din jur. cred ca se cheama altfel si iar esti in faza aia de respingere a cuvintelor simple si frumoase. sau doar cred!?!?
@luc: simplul motiv pentru care ti-am acceptat comentariul este ca te definesti atat de bine prin el.
@Pinocchio & botesteanu: nu cred ca este vorba despre loc, si nici despre starea maselor. cred ca putem partial sa transcendem nevoile sociale de validare oriunde ne-am afla. iar in Romania sigur nu iti da nimeni cu nimic in cap. daca se intampla altfel, n-as mai fi fost in ultimii 15 ani aici.
@evanb0: ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda. singura divergenta o gasesc intre scrisul tau in engleza si romana generica a blogului, dar fie! :*
@joacadeamine nu incepe cu iubire ca nu-i nici simplu nici foarte frumos. o sa ma simt obligat sa fac selectii si referiri, ajugem iar la concluzia ca unii merita altii nu.
si ne intoarcem pe blog, la toleranta.
@evanb0: chiar, care-i faza cu engleza?
@botesteanu: nu ma refeream la iubire. doar ca ‘ne suportam’ suna mai coercitiv decat orice altceva.
Joacademine,
Îmi pare rău să te dezamăgesc. Dacă percepi comentariul meu ca pe un eseu, te înşeli amarnic. Denigrezi specia eseului. Mai mult, dacă crezi că am prea mult timp la dispoziţie, iar te înşeli.
Nu prea văd unde am ajuns la aceleaşi concluzii, de vreme ce eu consider că gay-ii ar trebui să-şi păstreze în anonimat opţiunile sexuale, în timp ce tu spui că afirmarea acestor opţiuni în mod făţiş ar demonstra că au curaj.
@Stefan: ignori 1 lucru foarte important: eu ma refeream la anonimatul sexual pentru persoanele care conteaza. ma refeream la ipocrizia de a da din cap aprobator la comentarii homofobe din partea familiei si prietenilor, astfel nelasandu-le nicio sansa sa te cunoasca cu adevarat. de asemenea locul comun clasic cu ‘dar tu cand te casatoresti?’. sa dai din cap aprobator la genul asta de discutii sau a-propos-uri mi se pare ipocrizie si dovada unui caracter ieftin.
in ceea ce priveste faptul ca te-am aprobat, si am spus ca am ajuns la concluzii comune, este din cauza ca atunci cand simt iz de vechi, puritan, incomplet, inutil, etc. prefer sa nu ma amestec. este si cazul tau.
Puritani, vechi şi incompleţi sunt cei care nu acceptă prezenţa homosexualilor în preajma lor? Adică cei care fac discriminări sunt aşa, iar cei care tolerează sunt deschişi la minte, la nou, compleţi şi utili? Te întreb pentru că nu înţeleg de ce recurgi la etichete, acestea fiind cele mai la îndemână.
Trebuie să evoluăm, cam asta deduc din ce spui tu.
imi respect cititorii prea mult ca sa duc discutia cu tine mai departe. acesta este ultimul comentariu aprobat de la tine.
eu sunt curios. vreau sa stiu ce-a mai zis.
Re: limba engleză
Era vreo regulă că pe-aici e voie doar în română? Dacă da, să-mi fie cu pardon.
Dacă nu, păi… Cred că explicaţia ar fi că mă identific foarte mult cu limba şi o folosesc atunci când ştiu că voi fi înţeles (cazul vostru). Gândesc în engleză des, unele lucruri pur şi simplu simt că le exprim mai bine în engleză (dacă interlocutorul ştie şi el engleză, bineînţeles). Sunt şi la Litere… :D Am o pagină despre limbile pe care le ştiu pe blog — sunt foarte importante pentru mine :)
@evanb0: pai lucrurile sunt mai simple de atat. eu, personal, eram doar curios.
Mai simple cum?
mai simple decat complexa ta explicatie :) era doar curiozitate, dupa cum am mai spus!
A, dar era curios şi botesteanu, de aia am zis mai pe larg :)
@evanb0: curios da. scrisesem si un reply mai lung, cum faceam eu eforturi sa intru in atmosfera romaneasca si dupa aia ma chinui. dar e mai putin important.
>>> avem 1000 :D
@botesteanu: da, domnule co-autor, avem 1000. ce relaxata e acum atmosfera in postul asta :D :D :D
Stefan Musat nu are treaba acasa. este un fapt demonstrat pe un alt blog prieten :) inevitabil ultimele cuvinte pe care le aude sunt “nu mai aporb comentariile tale”. And that makes me smile.
@robert: multumesc (nu comentez pe subiect, mi-e suficient ca cel putin cineva a inteles mesajul) :)
u u u s-au dat bomboane? si n-au luat toti copiii? u u u
Tata, asta-i una dintre cele mai bune postari pe care le-am citit in utlimul timp.
@popej27: multumesc – inseamna mult pentru mine ce ai scris tu aici >:D<
Stefan Musat, acest cruciat al neologismelor, exprimarii pompoase si goale si al gandirii retrograde :). Si el e al nostru (not!). Se poate ca de la mine sa te fi trezit cu el pe aici, daca asa stau lucrurile, imi pare rau.
Incep cu glume de o calitate discutabila pentru a-mi tasa emotia starnita de ce ai scris tu aici. Este de o luciditate si de o pertinenta in fata carora ma inclin. Stiam ca oamenii ca tine sunt pe undeva prin preajma. Data viitoare cand mai aflu ca esti prin preajma, vin sa execut o reverenta :). Bravo!
@runbaby: asa cum i-am raspuns si lui robert mai sus, ma abtin de la comentarii peste ce se afla mai sus. motivul ar fi ca am invatat incet incet unde se opreste comunicarea si incepe alienarea. drept pentru care nu ma complic. nu datorez asta nimanui. nici macar mie. prefer dialogurile scurte si prietenoase (ma intreb de ce?!?). re: emotia starnita, ma bucur ca postul asta si-a atins scopul. anume sa gasesc o mana de oameni care sa fie de acord cu cele scrise, indiferent de partea mesei de care se afla. in loc de reverenta, ca sa nu rosesc si sa mutesc, ma multumesc si cu un ‘buna! eu sunt runbaby si atunci poate o sa si glasuiesc si eu ceva (in ciuda vervei virtuale, in viata de zi cu zi sunt mai mult tacut. sau altfel: in scris ma exprim, cand vorbesc evit sa ma exprim. cam asa). multumesc de vizita & pe curand! :)
iarta-ma, inteleg ce zici, ar fi trebuit sa ma abtin si eu, la randu-mi, doar ca pentru mine cetateanul e deja client vechi si m-am cam saturat. iti apreciez inca si mai mult maturitatea si decenta. si sper si eu ca pe curand :)
Eu personal ma bucur ca am descoperit postul. A avea curaj sa admiti ca esti ceea ce esti si ca ceea ce esti e ok – nu esti inferior pentru ca esti diferit.
Da, inteleg nevoia de “conformitate” sociala – atunci cand cel care e diferit se percepe ca anormal. Si cum tendinta noastra ,naturala, este de a integra (in normalitate) – de a evita izolarea, singuratatea, marginalizarea – incepem sa ne re-modelam in conformitate cu stereotipul.
De aceea superb post, superba povestioara-nu pentru ca homofobia ar inceta odata ce toti homosexualii ar fi albastri- dar pentru ca pentru multi homosexuali si heterosexuali ar deveni atat de evident ca nu e vorba de o anomalie, o boala ingrozitoare sau promiscuitate sexuala…Doar ca asa cum suntem, suntem diferiti. Ca la urma urmei nimeni nu se incadreaza 100% in stereotip, nu orice barbat cu inclinatii artistice e homosexual si nu orice barbat homosexual e efeminat etc. etc.
Asa ca ma repet : superb post, superba povestioara…
PS. Imi cer scuze pentru anglicisme, dar eu nu prea am ocazia sa scriu/vorbesc romana si de , am mai uitat…
PPS. Din experientele mele de pana acum nu reiese ca as avea nuante de albastru (ori cine stie, ceva nuante foarte pale – la urma, urmei in fiecare dintre noi…dar asta e alta poveste).
Doar ca intr-una dintre cartile care mi-a schimbat viata, autoarea descrie cum a descoperit ca nu e singura pe lume care se zbate sa accepte ca in ciuda a tot ceea ce a realizat se zbate sa se accepte cu un diagnostic vazut ca o stigma, ca o condamnare la anormalitate :
Si atunci, spune ea, m-am decis :“to get out of the closet”
@Annamari: cu sufletul curat iti zic ca dupa ce am citit comentariul tau am avut tendinta sa editez postul meu si in loc de el sa pun comentariul tau. Iti multumesc peste ce pot spune cuvintele :)
E just ce ai scris tu aici, dar poate cei din spatele usilor prevazute cu un triunghi roz nu sunt suficienti de vigurosi psihic incat sa treaca peste insinctul de prezervare a mintii atunci cand intervin factori precum efectele tot la nivel de ratiune pe care o astfel de “veste” le-ar putea avea asupra heterosexualilor importanti din viata lor, pe care nu vor sa-i treaca prin filtru din motive la care nu pot renunta. Efectul poate fi negativ si poate functiona ca un bumerang. Pur si simplu e vorba de momentul potrivit si sunt sigur ca acesta va veni pentru fiecare sau va fi planuit sa vina. Democratia le da si dreptul asta. Eu unul cred ca vidul o sa fie singurul locuitor al dulapului, dar deocamdata nu-si permite chiria de unul singur (mai ales cu criza asta financiara :P).
@letargic: inteleg ce spui, si nu pot sa nu fiu de acord. si inteleg si democraticul moment potrivit, singura mea obiectie in ceea ce-l priveste ar fi ca mi-e greu (mie, personal) sa-l mai vad si dupa, sa zicem, 30 de ani (si nu stiu de ce numai acolo il vad), cand este foarte greu sa mai stergi minim un deceniu din viata ta de complicitate homofoba si identitate difuza, si cand cu greu te mai poti desprinde de propriile homoprejudecati, si cand, in fine, iti mai acorzi atat de putin timp sa fii tanar & liber. ca sa nu mai mentionez si viata psihica, aberanta gen, pe care o ai dupa ce toti anii tai asa zisi formativi ai evitat sa fii ceea ce esti. cam asta e tot ce am de spus pe subiectul asta, si poate doar pentru ca am intalnit hoarde cu astfel de psihologii, pana la punctul la care mi-am revendicat dreptul de a avea semeni normali. si nu glumesc cu ultimul cuvant, chiar normal voiam sa spun.
Pledoaria ta ma determina sa renunt la a mai fi avocatul lor. Nu mai gasesc replica.
Poate
http://www.youtube.com/watch?v=ShN8UIk5-mw
dar si
http://www.youtube.com/watch?v=lyl5DlrsU9
( e de proba , miine si text, asa ca sa ramina )
Acum referitor la prima parte a post-ului: de cel putin 6 ani folosesc si aud folosita expresia “a iesi din dulap” (as in: “hey, dude… ai auzit? flavian de la a 12-a C a iesit din dulap, cica. acum are probleme cu ai lui…”)
1.o sa-mi fie cam greu si nu stiu daca am sa ajung pina la sfirsit
2. nu am studii sau specializari in psihiatrie
DECI:
copilul mic, o masinarie extrem de eficienta , are citeva nevoi si niste rezultate ale satisfacerii acestora …sa manince ..e foarte important deci partea morfologica a corpului sau care face asta va fi stimulata sa faca asta prin niste bonusuri energetice sa zicem care mai tirziu se vor numi placere … zona va ramine toata viata extrem de sensibila ..si memoria primelor satisfactii nu se va sterge niciodata ..mai incolo copilul simte ca din el se expulzezea ceva … ceva pe care la inceput nu-l controleaza ..dar care mai apoi poate fi daruit .. sau cel putin expulzat in siguranta in prezenta unei fiinte iubite , binevoitoare .. dar , mai ales defecarea linistita , este cumva o masura a bunastarii…deci morfologic zona este importanta …energetic da masura , prin sensibilitatea si mai apoi satisfactia defecarii..deci zona este insemnata si va constitui o zona de generare a unor plaeri primare…copii mici fac pipi sau poo pe persoanele pe care l e plac…
2 ai un copil ..e foarte important sexul lui..daca e baiat..il inveti sa se poarte intr-un anumit fel..ii pui pe umerii firavi greutatea unor ipotetice sarcini viitoare de barbat..si chiar sexul lui este o valoare in sine(inca in secolul trecut) ..daca e fetita ..ceva este cumva voalat..te gindesti ca oricum vrei nu vrei va avea un rol secundar…ii inventezi slabiciuni..si o inveti sa se poarte ca si cum ar fi slaba , fara rezistenta fizica, manipulabila , docila, ..si cumva o ascunzi…dar ea (fier rau) pina la o anumita virsta refuza ..si se bate cu baietii
3 sint virste la care vrei sa fii si intelegi ca ai putea…dar nu stii cum…te uiti in jur..te iei dupa cei care sint ca tine dintr-un punct puternic de vedere…sau nu..exista persoane foarte puternice (MAMA) care fie nu se inscriu in tiparul genului…sau alte fiinte ..care prin extravaganta lor ar putea sa-ti asigure o anumita unicitate ..o confirmare a individualitatii tale…(vai , la o anumita virsta a ta DIVELE pot parea atit de extraordinare)(vai ,ele chiar sint )..mici imitatii in fata oglinzii cind mama nu-i acasa si esti celebru…
‘coming out’-ul n-are nicio legatura cu ‘democratia’, este (doar) o chestiune de optiune personala: de ce ai transmite, unora care nici nu te cunosc (gay or str8), o informatie care NU ii priveste? de ce ai gira, cu persoana ta, un grup? de ce ai pune semnul egalitatii intre tine & o ‘comunitate’ amestecata cu care ai, pina la urma, f putine in comun? de ce acest spirit egalitarist-sindical?
e ca si cum ai spune ca iti plac toti romanii… sau toti oamenii…
e absurd!
ai dreptul la parerea ta. dar rezultatul este unul complet alienat.
e ca si cum ai spune ca nu le datorezi sinceritate oamenilor care iti sunt aproape (in cazul in care ai asa ceva).
nu am mentionat nicaieri ideea de comunitate mai sus, dar daca pe tine asta te streseaza, sa nu fii cumva confundat cu boa feathers si max factor eye contour, ai probleme serioase de relationare.
postul era despre altceva, dar n-ai inteles nimic.
(era o discutie teoretica, oricum!)
discutia practica este daca sinceritatea ar fi de dorit ‘din principiu’. altfel spus, daca (mai) este o optiune PERSONALA; pt ca, daca a devenit obligatorie, este destul de trist…
pina la urma, TU decizi cu cine esti sincer pina la capat si cu cine, nu: e o chestiune de tact social.
ps desi nu mi se pare ‘tactful’ sa duci discutia intr-o zona personala (pt ca nu ne cunoastem), constat in raspunsul tau un ton iritat; in ce ma priveste, era o simpla nevoie de a nuanta anumite lucruri.
‘relationarile’ ma privesc. ca si felurile (multiple) in care aleg sa ma definesc.
daca totul e optiune personala, eu ma abtin. duci discutia hat departe, unde se cheama monolog.
nu stiu daca (nu) ne cunoastem, stiu clar ca nu vreau sa ne cunoastem, nevoia ta de a nuanta anumite lucruri fa-o la tine in ograda.
in ceea ce priveste felul tau de a te defini si a te relationa, din nou, imaginea pe care ai propus-o in doua comentarii este cea a unui pseudointelectual criptogay mult prea frustrat. si nu cred ca gresesc.
hm, se pare ca am avut dreptate: in locul unor argumente (pe care, nu stiu de ce – probabil, dintr-o minima civilitate a dialogului – le asteptam), primesc in schimb un vocabular necontrolat, o ‘re-directionare’ nepoliticoasa (‘fa-o la tine in ograda’!!) & niste ‘concluzii’-clisee batzos-vindicative.
intr-adevar, dialogul capoteaza atunci cind celalalt nu vrea sa auda decit ceea ce ii convine sa auda…
draga als,
tot monolog se cheama ceea ce faci. ai invatat si tu un principiu – cum ca totul e alegere personala
(daca tot ai un subiect fetis permite-mi sa-ti recomand o lectura de vacanta, gilles lipovetsky, ‘amurgul datoriei: etica nedureroasa a noilor timpuri democratice’)
alegerea ta personala sa bati apa in piua nu se bate cap in cap cu alegerea ta personala sa nu accepti alegerea mea personala?
doar ma intreb.
nu se pune problema sa aud doar ce-mi convine, pot sa aud si ce-mi convine si sa trag concluzia: nu-mi place. e insuficient de logic, e rodul frustrarii, e alienat, etc. ceea ce fac si in cazul tau.
(mersi, dar am citit lipovetsky, inclusiv cartea recomandata…)
in alta ordine de idei, as putea sti de ce ai simtit nevoia sa-mi postezi numele intreg?!
ce e asta – un fel de ‘outing’ identitar? neplacut…
iar daca tot bagatelizezi ideile din postarile mele (‘alegerea ta personala sa bati apa-n piua’), poate explici – tot asa, expeditiv… – ‘logica’ frazei: ‘pot sa aud si ce-mi convine si sa trag concluzia: nu-mi place.’?
cit priveste cuvintul-fetis ‘frustrare’ (un fel de refren dismissive al postarilor pe bloguri), da-mi voie sa-ti spun ca nu e, nici el, un argument; e doar umoare :(
nu e un outing identitar – nu credeam ca te deranjeaza, dar modific acum. asa cum am modificat si greselile de scriere din mesajul tau anterior (sa stii ca nu exista infinitive in doi -i in limba romana, si a putea e urmat fie de conjunctiv, fie de infinitiv, deci dupa a putea scriem ‘sti’ nu ‘stii’.
si ma bucur ca ai citit lipovetsky
mai am o singura intrebare, asta este primul blog de pe care esti banned?
jegos… dar deloc surprinzator
ps da, sint homofob! dupa cum se vede, motivele nu lipsesc
e ceva din decenta mea nativa care imi spune ca ar trebui sa ma abtin acum, dar ma impotrivesc.
nu vad de ce:
(1) recurgi la apelative de genul asta
(2) nu vezi valoarea educationala a lectiei despre infinitivul din limba romana
(3) simti nevoia sa mi te confesezi ca esti homofob – nu cred ca suntem destul de intimi sa-mi povestesti ce se intampla la tine in capsor.
acum ban-ul este oficial, avand in vedere ca nu poti privi (vezi, un singur -i) totul fara miopia cauzata de … tadam! … frustrare.
pa, alex, sa ai o viata minunata. sau dupa masura posibilitatilor.
hmm…deci nu sunt singurul care l-a banat pe victimul de als. sarmanul, cum il chinuim noi, totii:)
cum se spune la dulap in engleza?
Nice site you have!
e usor sa judeci din prisma unui heretosexual,dar cand realizezi ca “iesind din dulap” ti se elimina sansa de a avansa pe plan profesional,se amplifica frica de a nu fi batut pe strada din cauza a ceea ce esti stai si te gandesti de doua ori.In familie , am iesit din dulap,stie mama si tata de mine la fel si sora mea,atitudinea lor fata de mine nu s-a schimbat dar in societat prefer sa fiu “ascuns”am vazut cum sunt tratati gayi la firma unde muncesc si am vazut prieteni batuti pentru simplu fapt ca ieseau dintr-un club,club gay.daca ai fi in locul meu ,tu ,ce ai face ?
stii care e culmea cruzimii?
Sa bati un porumbel pentru ca nu zboara dupa ce abia ai terminat sa-i frangi aripile.
@aquariuscj: in lumea reala, nu cea alimentata de fantezii, toate exemplele tale sunt de ordinul ipoteticului si legendei urbane. Mizand pe deschidere ai mai mult de castigat daca ma intrebi pe mine.
Cat despre discriminarea la locul de munca, nu te pune nimeni sa te complaci lucrand intr-un mediu cu care tu esti ipocrit si care iti este la randul sau inamic. Piata de munca e libera, iar pentru alegerile tale tematoare/sigure nu trebuie sa invinovatesti pe nimeni.
Articolul asta a fost scris acum 3 ani si nu m-am lovit direct de nicio forma de discriminare nici inainte sa-l scriu si nici dupa: ceea ce face imaginarul scenariului negativ si mai plauzibil.
{ 1 trackback }
Nu se mai acceptă comentarii.