(Aş mai fi adăugat nişte –rr– decât cei doi legitimi, dar este peste poate pentru mine să susţin unul — nu mai vorbesc de mai mulţi). Leapşa vine de la Pinocchi0, care la rândul lui a preluat-o de la Urmuz (şi de aici lucrurile devin neclare, ce a fost înainte, Urmuz sau Luna şi Stelele?).
Nu am primit multe cadouri, deci şansele să se fi strecurat printre ele şi unele de-a dreptul bizare sunt şi mai mici. Cel mai bizar, dar foarte bine primit, a fost un cadou primit în 2001 de la un copil de 6 ani, un bric-à-brac care includea: jumătate de creion, o mănuşă de mătase, o gumă de mestecat, o sticlă goală de parfum şi doi pinguini de cauciuc (cred că atunci a început fascinaţia mea faţă de pinguini, dar nu sunt sigur). A fost un cadou de plecare (copilul în cauză învăţa cu mine să scrie şi să citească şi a fost isteric când a auzit că plec pentru un an).
Urmează iepurele (deşi ăsta intră la capitolul ciudat-dar-solicitat) pe care l-am văzut într-o vizită când aveam cinci sau şase ani şi am ţopăit până l-am primit. Nu ştiu unde s-a dus potenţialul meu morbid, dar îmi amintesc că imediat după ce m-am calmat că iepurele respectiv îmi aparţine (şi mă plimbam cu el în braţe), am investigat posibilitatea de a avea şi o pisică împăiată, dar n-am ajuns nicăieri.
Mai este şi ceata de şoareci pe care i-am găsit într-o zi în cameră: şaptesprezece şoareci din ceramică, fiecare ascunşi într-un cotlon, îi ţin minte pe cel care rodea dintr-un măr pe care-l sprijinea pe burta lui enormă şi pe cel care avea în mână un burghiu şi pe buze un zâmbet malefic). Pe primii doisprezece i-am găsit chiar de ziua mea, pe următorii patru a doua zi, pe ultimul abia după un an, când deja persoana care mi-i dăruise murise. Era un şoarece culcat, strivit de o gheată la fel de ceramică.
În fine, poate ar trebui să menţionez şi un cadou despre care nu spui: ‘Ciudat!’ atunci când desfaci ambalajul, dar rămâi pe gânduri când nimeni nu-şi revendică cadoul. Rog pe această cale persoana care mi-a dăruit pe 28-ian 1995 poeziile lui Verlaine să dea un semn, ca să pot în sfârşit să îi mulţumesc.
Leapşa merge mai departe la hopsi.eu, la PUNGABEJ şi la Cartea Smillei.
{ 10 comments… read them below or add one }
Daca iti plac pinguinii inseamna ca-l cunosti pe Apolodor din Labrador . Nu? Mare tenor mai e. :)
@Iany: da, desigur. pe vremea cand plimbam prin curte cartile cartonate cu apolodor si scriam cu creta pe asfalt gellu naum (ocazional chiar reuseam doi -l-) nu-mi inchipuiam ca o sa imi devina atat de drag din atatea motive. :)
Ce frumos! Stiam eu… :-)
Multumesc! (Tot asa cum si Urmuz mi-a multumit.)
@Pinocchio: cu mare placere.
In alta ordine de idei, PUNGABEJ si-a dus la capat misiunea intr-un mod incredibil de fain:
http://pungabej.blogspot.com/2008/12/ok-leapsa-pe-bobo.html
mi-nu-nat!
am o curiozitate. ce s-a intamplat cu cei saptesprezece soareci?
cu exceptii, cele mai frumoase cadouri le-am primit de la copii: complimente (” chiar dc esti asa batrana esti prietena mea cea mai buna” ,” imi doresc… o masea care sa se semene cu tine!” ) desene, jocuri, mici jucarii. si privir si strangeri de mana
cele mai frumoase cadouri (iar cu exceptii) le-am facut cand eram copil. is cadourile pt care nu aveam neoie de bani
Mulţumesc şi eu.
Joaca de mine,
Lună şi stele m’a inspirat. Între timp, leapşa a ajuns pe pagini de care nici nu ştiam. Pînă acum.
Verlaine! :)
& this :) tocmai ce am citit si m-a facut sa over-smile:
atelier.liternet.ro/articol/6918/Gigi-Caciuleanu/Mos-Craciun-danseaza.html
jumatate de creion si o singura manusa de matase?! asta da cadou! acum stiu ce sa daruiesc de craciun…:)));)
akm off-topic… am gasit chestia asta in DEX si trebuia sa o spun cuiva… anyways… la definitia cuvantului iubire apare o explicatie simpla: sentiment de afectiune pentru o persoana de sex opus… sa fie clar, academia romana si alte foruri academico-culturale au o parere de nemiscat: homosexualii nu manifesta iubire! sunt doar niste animale horny in cautare de perversiuni… romania, ce sa-i faci, tara care nu are homosexuali/lesbiene/transexuali/travestiti/bisexuali… vorba lui cartarescu: ciobanul din miorita mai bine se uita gales la o oaie decat sa ridice ochii catre un alt cioban…:))))
{ 2 trackbacks }