De cele mai multe ori, cuvintele pe care le caut eu nu există. Și cum tot amân punerea pe hârtie a dicționarului propriu, mă complac în voyeurismul ăsta pe care l-am învățat de mic, al relațiilor scripturale și al speranței că odată închisă cartea (deși eu trișez și nu închid niciodată cărțile) lucrurile revin la un mai bine nesperat, ăla pe care poți să-l pui într-un wiki. Sau că măcar a trecut din timpul ăla despre care îmi vorbește uneori Jeanette când spune că time is a great deadener. Eu chiar o cred. Mai ales când petrec timpul ăla uitând iertănd citind.
Ieri mi-am petrecut ziua cu Espido Freire și ale ei Cartas de amor y desamor (*), căutând printre rânduri și prin colaje cuvintele de care am nevoie. Șase scrisori, 96 pagini, 1h20' audio cu vocea autoarei. Și m-am îndrăgostit de Espido Freire pentru că pentru o clipă mi-a dat răspunsurile la întrebările 'Unde se duc sentimentele când mor?' și 'De ce măsura dragostei e pierderea ei?'. Și pentru că îndrăgostindu-mă de ea și dragostea fiind finită, să mă pot dezdrăgosti de altcineva.
(*) Espido Freire: Cartas de Amor y Desamor, Ed. 451.jpg, Madrid, 2009































































































































{ 10 comments… read them below or add one }
OMG, cat de bine arata cartea aia :X Absolut superba!
*mie imi place sa-i spun “dezindragostire” ;)) *
cuvintele alea exista .
dar nu pentru cei din jurul tau .
@ionuca: draga mea, nici tu n-ai mai mult noroc:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=dezindragosti
@omu’ de la colt: eh, cu ocazia asta mai afla unu’ altu’ :P
xoxo
O.
chestia cu dezdragostirea… ca cica dragostea ar fi finita…
mai, am incercat io odata, da’ n-a tinut.
@impricinatul: bine ai venit! te primesc cu traditionalul ‘mie imi place sa ma mint’ :)
corect , corect .
dar eu vorbeam de momentele alea cand cuvintele care nu exista nu se adreseaza nimanui altcuiva decat tie insuti . despre cuvintele alea vorbeam eu .
in anumite momente am o teorie care spune ca’constiinta noastra stie doar putin , o bucatica mica si nimic mai mult din tot … dar spiritul nostru cunoaste tot .
teoria mea spune ca’constiinta si spiritul au fost separate la un moment dat ( si aici e locul unde trebuie sa inventez o poveste a separarii lor ) si de atunci nu se mai inteleg una pe alta .
viata e de fapt drumul nostru catre impacarea dintre constiinta si spirit .
iar cuvintele alea care nu exista … exista de fapt dar in limbajul spiritului , care – evident – cunoaste tot .
de asta suntem atat de siguri de existenta lor … pentru ca le simtim dar constiinta nu le poate citi inca .
ma uit la jeepers creepers si evident filozoful din mine e stimulat de sangele si matzele care zboara prin film ( azi a fost ziua filmelor horror de duzina … ) .
@omu’ de la colt: da, da, ai dreptate. vezi tu, postul asta cred ca mi-a luat cel mai mult timp sa-l redactez din cate am scris pana acum (vreo patru ore). am tot sters partile lacrimogene despre cuvintele pe care le-as gasi si oricum nu m-ar intelege nimeni, si alea despre cuvintele pe care le-as descoperi daca m-as expune mai mult decat la o carte (not!) si in fine, a ajuns in forma in care il vezi.
ma bucur ca gasesti cai productive si pozitive de a evada din filme horror de duzina :)
O.
da . primesc inspiratie dintr-un simplu gard proaspat vopsit sau imi lipseste inspiratia dintr-o pictura celebra .
vine si pleaca dupa cum doreste .
eu mi-am facut un obicei din a nu redacta nimic . toate posturile mele sunt scrie la prima mana si postate imediat . si sunt scrise vulcanic . iubesc asta la mine : faptul ca tot ce am scris a fost o eruptie de cuvinte . asta e si motivul pentru care nu prea respect … ei bine , multe reguli de redactare a unui text .
in alta ordine de idei … cred ca ar trebui totusi sa nu omiti … nu stii niciodata cine te citeste si , mai mult chiar , cine te-ar putea intelege …
asta venind de la un tip care are impresia ca nimeni nu il intelege niciodata :)) .
tocmai pentru cuvintele astea care nu exista in dictionare se scriu povesti si poezii… si de aceea sper sa tot amani editarea unui DEX imbunatatit si sa continui sa ne spui povesti.
@omu’ de la colt: imi place asta cu gardul proaspat vopsit si pictura celebra. dac-ar depasi mai multa lume paradigma picturii celebre, am fi cu totii mai fericiti si am avea mai putine sanse de cancer (la aceeasi categorie intra cinematograful de arta si ariile pentru flaut).
@Annamari: nicio sansa sa scriu vreun DEX imbunatatit, prefer sa descopar cuvintele care nu exista si sa continui sa le folosesc :D
xoxo
O.
{ 1 trackback }