Când am început să cresc (s-a întâmplat brusc și fără vreo alarmă) numărul de niciodată a început să scadă dramatic. 'N-am făcut niciodată asta' a devenit o chestie deloc înspăimântătoare pe care poți s-o reformulezi și s-o treci în cv; 'N-o să fac nicioadată asta' a devenit un fel de convenție de discurs care cuprinde de asemenea 'până o să am ocazia'. Au mai rămas o serie de niciodată pentru jocuri cu sticle, dar la alea nu o să insist (niciodată, deh) prea mult, pentru că așa sunt eu, în afara curentului ăla care le-a încercat pe toate și justifică totul pe bază de limite (am încălcat încă o limită și atunci orice altă limită poate fi de fapt încălcată și hai să o încălcăm împreună. Ei bine nu).
Când niciodată a început să nu mai aibă sens, sau, fie, a avut doar mai multe litere decât 'încă', m-am gândit că nici din întotdeauna nu mai rămâne mare lucru, și practic nu știu dacă mai întâi întotdeauna n-a mai avut sens sau, dimpotrivă, am ajuns la concluzia asta fiind prea ocupat cu fiecare niciodată în parte. Știu sigur că au existat niște prea multe dimineți, fiecare cu întotdeauna ei, și că nu e adevărat că on a clear day you can see forever. Fapt de care îți dai seama a doua zi sau când se întâmplă pur și simplu, dar cert este că munca cu întotdeauna e (întotdeauna, deh) mai ușoară decât munca cu niciodată și că la fel de ușor cum niciodată poate fi dat de pământ și făcut zob, nici întotdeauna nu este foarte departe.
*
Zilele astea am preferat să stau să citesc în timpul liber. Cărțile cu vampiri pe care intelectualul șic și intelectualul frustrat deopotrivă le subminează doar pentru că distribuția în masă uneori (întotdeauna, niciodată) se referă și la cărți care merită citite. S-ar putea să le citesc din motive diferite decât cei care subliniază apăsat cu două linii succesul comecial. Sunt convins că e mai acceptabil social, chiar și pentru lumea în care mă aflu eu, să citești Murakami sau Pamuk. Dar dacă i-ai citit, și acum vrei să citești Stephenie Meyer? Eu îmi fac datoria de cititor, citesc 10+ cărți pe lună, corespund uneori (întotdeauna, niciodată) profilului de cititor urban, dar acum citesc asta. Nu număr persoanele care au ridicat câte o sprânceană auzind de entuziasmul meu referitor la lectura asta, pentru că toți au pierdut puncte când au făcut-o. Minte deschisă înseamnă brusc altceva.
Teoretic asta n-ar trebui să aibă nicio legătură cu prima parte a postului. Dar are. Chiar dacă azi prefer să scriu postul ăsta ca un mail cu multipli recipienți și să nu îi dau nicio întorsătură ludică. La rece, lucrurile sunt mai mult decât evidente. Citesc o ficțiune despre întotdeauna, acel întotdeauna pe care probabil nu o să îl cunosc niciodată. Acel întotdeauna pe care nu-l mai întâlnesc (sunt de acord că am devenit orb) de când am citit 'Esays in Love' al lui Alain de Botton. Nu e vina lui, pur și simplu cartea respectivă a intervenit în planul de lectură când aveam probabil mai mare nevoie să conserv ficțiuni despre întotdeauna. Și nu le-am mai avut mult timp, până m-am apucat să citesc seria Twilight. Nu știu de ce nu se mai sacrifică nimeni să scrie despre cum este când cineva mai crede că un ceva contextual sau temporar poate deveni un întotdeauna. Fie, în cazul de față, unul care condamnă la întotdeauna, oricât de liberă ar fi alegerea. Dar preț de 2208 pagini (via @dcbogdan) îmi permit să nu mai citesc despre relații amputate, despre oameni care se regăsesc doar prin hazard, sau care nu-și oferă șanse. Întotdeauna e un fel de cuvânt fetiș pentru mine. Uneori înseamnă până la capăt, alteori înseamnă 'et la saison de nos je t'aime/pourrait nous mener en Enfer'. Chiar și așa, eu cred în întotdeauna. Și o să-l găsesc. Cu sau fără cărți cu vampiri.
Acum o să mă retrag în colțul meu să citesc al patrulea și ultimul volum din Twilight.
{ 22 comments… read them below or add one }
murakami !? ‘ spun eu ridicand din spranceana ‘ …
Uite, acum m-ai facut sa am dubii in legatura cu faptul ca “intotdeauna spun niciodata” :)
Lectura placuta! >:D<
” la fel de ușor cum niciodată poate fi dat de pământ și făcut zob, nici întotdeauna nu este foarte departe” -mi-ai citit gandurile..inca imi tiuie timpanele de la zgomot…
eu sunt dintr-aia cu spranceana :).
spor la citit!
si zile exemplare a fost suuper! acum sunt la tractoare. :)
thanks!
draga octavian,
coincidenta face ca si eu imi ocupasem timpul cu vampiri. :)
ma rog, ai mei sunt imaginati de c. harris si sunt atat de simpatici incat aprecierile unor referitoare la saga vampirii sudului, imi sunt nule:)
asa ca, lectura placuta sa avem!
Hm, dragule, dar cum vine asta cu “munca cu întotdeauna e mai uşoară”? Uşor mi se pare să-l dezbini şi să-l transformi într-un alt “niciodată” sau să jonglezi cu nişte “întotdeauna” dezgolite de sens.
Dar sunt de acord, vampirii şi alte ficţiuni sunt singurele noastre surse de acel “întotdeauna” curat, în care nu mai cred, dar pe care mi-l doresc. Şi într-un fel sau altul trebuie să mă(ne) descurc(ăm) cu “vivre juste l’instant, de ce présent”.
Lectură plăcută şi…rapidă :P
Oamenii sunt open minded atat vreme cat parerile tale coincid cu ale lor. Ia step outside that comfort zone for a bit, see what happens.
Si legat de relatii amputate, oameni care se regăsesc doar prin hazard, sau care nu-si oferă sanse …asta ma face sa-mi dau seama inca o data ce stupizi, superficiali si egoisti suntem. De-aia am zis eu la un moment-dat “neconditionat”. Why? Pentru ca o sa-ti fiu prieten si o sa-ti fiu alaturi indiferent cat de loud, rude or stupid ai fi. Pentru ca inca cred in prietenie si afectiunea adevarata, care reuseste sa treaca de suprafata. :)
da’ poti sa zici ca’s niste vampiri metafizici, ceva, si sa ridici tu spranceana apoi :))))
Pe tine te-a prins Twilight, pe mine doar putin. In sensul ca prima carte intr-adevar mi-a placut insa nu am putut sa trec de a doua. Nu pentru ca ar fi fost mai slaba, searbada ori seaca ci pur si simplu mi s-a parut ca am citit tot citind prima carte. Ma intreb daca am avut ceva de pierdut cu asta.
@omu’ de la colt: da, da … speram totusi ca ti-a placut :P
@ionuca: multumesc, draga mea … ieri am intalnit pe cineva care mi-a spus ca atunci cand intalneste pe cineva care spune ‘niciodata’ inceteaza sa-l/o asculte. ciudat, nu? :*
@Ana: nu e usor, zau …
@dragos c: imi pare bine ca ti-au placut recomandarile mele. cand termini lista, sunt convins ca o sa citesti si Stephenie Meyer :D
@Ioana: da, lectura placuta amandurora … vampiri si fictiuni despre intotdeauna, deci :)
@Cosmin: hmmm so cineva asculta ‘Sables mouvants’ ;;)
@Daianara: si iooooo! neconditionat si guess what, pentru totdeauna :X
@ilinca dima: da, adevarul e ca SUNT niste vampiri metafizici. as ridica spranceana, dar nu mi-am baut cafeaua so s-ar putea sa doara ;))
@Spadez: daca ai pierdut ceva, ai pierdut potentialul povestii. dar nu te ingrijora, nu e ca si cum nu e recuperabil. a se lua volumul 2 in brate….
xoxo
O.
eu m-am lasat convinsa de “povestea vrabiei” ca, pana si in cazul unor povesti in aparenta triste, exista un intodeauna.
cat despre povesti cu vampiri, eroi si monstri , hmm. Pai sa ne gandim, din anul 1818 cine ne este cel mai familiar:Harold, Frankie sau Ozymandiaz?
eu admit ca daca ma intrebati despre Harold si Ozymandiaz trebuie sa fac un mic efort pana a ajunge la acel “aha, deci despre asta e vorba”. Frankie, insa…si nici macar nu era prea aratos.
Prejudecatile putin snoabe sa urasti twilight sau harry potter (eventual) sunt pentru cei care nu au chef sa citeasca, carora chiar nu le place sa citeasca si se afirma sus si tare ca e o tampenie de isterie generala si ca nu vor citi in veci asa ceva. Si o carte de nobel ar refuza-o, doar ca putin mai jenati.
Tu, pe de alta parte, esti un om care citeste mult si e normal sa nu respingi o carte ce aduna pareri impartite. Macar iti poti forma o parere dupa ce ai citit cartea nu inainte ca majoritatea.
@Annamari: draga mea … da, exista un intotdeauna :) eu cel putin asta prefer sa cred, chiar si cand orice realitate imi impune sa imi reformulez pozitia. Pentru momentele astea exista Twilight :P
@Liz: multumesc de vizita, bine ai venit! inteleg ce spui, eu nu am neaparat o problema cu cei care judeca in speta cartea (+/- lectura), ci cu persoanele care ma judeca pe mine pentru lectura ei. Si nu sunt zece, sunt zeci. Noroc ca stiu un pic mai bine decat sa ma las afectat de asta. La o adica, nu datorez nimanui niciun plan de lectura si nu se pune problema sa iau recomandari restrictive (nu citi asta) de la cineva. Recomandari active si binevoitoare, oricand. Si asa am un gap in noiembrie-decembrie, pana atunci stiu ce vreau sa citesc ;-)
xoxo
O.
chiar ma intreba cineva de ce s-ar citi twilight si harry potter? bun raspunsul tau
@andrei: imi pare bine ca iti place raspunsul meu. pe unde umbli? unde e blogul tau? unde e blogul tau nou? ufffa, atatea intrebari …
xoxo
O.
“Si asa am un gap in noiembrie-decembrie, pana atunci stiu ce vreau sa citesc ;-)”
La mine noiembrie vreau sa fie luna cu autori japonezi. Nu stiu, mi se pare ca s-ar potrivi foarte bine. Vreau “Kafka on the shore” si “Sa nu ma parasesti niciodata” (printre altele). Insa se pare ca am inceput chiar de azi cu “Albastru nemarginit, aproape transparent”. Coperta mi se pare fascinanta (http://www.bookblog.ro/x-ana-maria-petritan/albastru-nemarginit-aproape-transparent/), cartea pana acum, not so much. :)
oho. umblu prin gazde. adica botesteanu gazduieste acum ce a mai ramas din inspiratia mea de scriitor de blog. restul nu mai e. ca zau nu mai am ce spune.
eu ma gandesc totusi ca e invers. ajungi sa zici tot mai des niciodata pe masura ce trec anii. numaru chestiilor pe care sigur n’o sa le [mai] faci creste creste.
@Daianara: da, da, ‘Kafka on the shore’ – ce fain! ‘Sa nu ma parasesti niciodata’ este ‘Never Let Me Go’? Tocmai ce-am citit-o în vacanța asta si nu cred ca mai am sanse sa fiu la fel dupa ce am citit-o. Astept sa vad care o sa fie reactia ta :D ‘Albastru nemarginit, aproape transparent’ nu am citit, o adaug la lista de lecturi! Dar nu pot sa nu ma gandesc la ‘Azul obscuro casi negro’ din cauza titlului, cu toate ca povestile sunt diferite.
@andrei: da, stiu unde stai in gazda *ninja reader*, dar speram sa fi redeschis un alt blog :)
@stelnikov: vezi, la asta e buna joaca de-a mine. numarul chestiilor pe care n-as mai putea teoretic sa le fac niciodata este mentinut la o constanta acceptabila :)
xoxo
O.
Intr-un post mai din urma remarcai ca finita fiind realitatea noastra cea de zi cu zi exclude “niciodata si intodeauna”. Dar realitatea nostra cea de zi cu zi este doar una dintre realitati, cea la care avem acces in mod obisnuit. Si cred ca multi dintre cei care nu accepta existenta a mai multe realitati obiective, vor fi de acord ca atata timp cat perceptiile noastre despre ce numim “realitate” difera , subiectiv cel putin, vorbim de realitati si nu de realitate…Si daca ii excludem pe cei care vad foarte bine in intuneric, si care sunt foarte rari, pana si realitatea zilelor noastre difera de realitatea noptilor. Iar drumul de la una la cealalta trece desigur prin lumina difuza a apusului/rasaritului/twilight.
Erata: nu era “povetea unei vrabii” ci “povestea unei silvii cu cap negru” (storia di una capinera)
haruki murakami,orhan pamuk si stephenie meyer in aceeasi oala?
nu prea merg.
multe stiluri,nobel si comercial visator.
doar ca ma numar printre cei care citesc,recitesc,re-recitesc,si acum citesc din nou murakami,au inceput,incercat,citit pamuk,si au re-re-re-re-re-re citit stephenie meyer.
asa ca almagamul de stiluri pare o solutie minunata.
si toti trei au ceva special.
pamuk-titluri.
murakami-complexe,imaginatie,lipsa acuta de nume si toate personajele lui isi testeaza inteligenta emotionala.
stephenie meyer-ea da iluzii gratis ce nu implica dorinta de coincidenta,si impresii care te fac sa te simti mai bine.si accentueaza si ideea de “nimic nu e imposibil”
si toate au ceva in comun.comercial si bun,nu?
ihhh,chiar vroiam sa ii mentioneze cineva pe toti trei in aceeasi oala:D
:)
I’ll find it too, the forever we’re talking about. The day will come when all the bullshit, pain, fear, frustration, depression, aimless flirting, compromise, search and despair will be suddenly and irreversibly replaced by truth, beauty, safety, warmth, cosiness, understanding, open mindedness, passion and love.
{ 4 trackbacks }