(traducere din sârbă, cu mulțumiri prietenei mele Sânziana)

Ateh (sec. IX) – prințesă khazară al cărei rol în polemica despre convertirea khazarilor este decisivă. (…)

Peste noapte purta câte o singură literă pe fiecare pleoapă, litere asemănătoare celor puse pe pleoapele cailor înainte de curse. Literele proveneau dintr-un alfabet khazar interzis, în care fiecare literă ucide odată citită. Literele erau scrise pe pleoape de sclavi orbi, iar servitoarele intrau dimineața cu ochii închiși în camera prințesei pentru a o sluji înainte de a o îmbăia. Cu literele astea era protejată de dușmani chiar și în somn, căci pentru khazari, somnul este perioada în care oricine este cel mai vulnerabil. (…)

Se spune că avea șapte chipuri, așa cum avea mereu la îndemână șapte săruri. O legendă spune că în fiecare dimineață lua câte o oglindă și se pregătea să deseneze; un sclav, bărbat sau femeie, dar de fiecare dată altcineva, venea să pozeze. Și fiecare dimineață crea o imagine nouă și nemaivăzută a chipului său. Alte surse ne spun că Ateh nu era deloc frumoasă, dar își antrenase trăsăturile feței să ajungă la o expresie plăcută și la o formă drăguță. Aceste exerciții de frumusețe presupuneau un mare efort fizic și imediat cum prințesa rămânea singură să se odihnească, frumusețea i se topea așa cum i se topeau sărurile. (…)

Într-o primăvară, prințesa Ateh spuse: ‘M-am obișnuit cu gândurile mele la fel cum m-am obișnuit cu rochiile mele. Mereu aceeași croială, și unde mai pui că le și văd pe toată lumea, la orice răspântie. Și cel mai grav, din cauza lor nu mai văd răspântiile!’

Într-o zi, în chip de amuzament, sclavii îi aduseră prințesei două oglinzi. Acestea nu erau foarte diferite de celelalte oglinzi khazare. Amândouă erau plămădite din sare lucioasă, dar una prindea repede imaginea, pe vreme ce cealaltă o tărăgăna. Orice arăta oglinda cea rapidă, reflectând lumea în pas spre viitor, cea înceată, făcându-și datoria față de cealaltă oglindă, arăta mai încet. Când i-au adus oglinzile prințesei Ateh, aceasta se afla încă în pat, cu literele de pe pleoape nespălate. Oglinzile au arătat-o cu pleoapele lăsate și a murit pe loc. S-a dus mai repede decât ai clipi: citind prima dată literele de pe pleoape, pentru că a clipit cu un moment înainte și cu un moment după, iar oglinzile au reflectat acest fapt. A murit pe loc, răpusă de literele din viitor și din trecut.

[Milorad Pavic, Hazarski Recnic/Dicționar khazar]