Dragostea în vremea indiferenței

În ultima vreme am sentimentul că sunt într-un mismatch teribil cu cărțile. Ajung să citesc acum ce mi-ar fi plăcut să citesc anul trecut (chiar și când cartea respectivă nu exista anul trecut). Doar anul trecut aveam nevoie de confirmări că nu se poate, că oamenii se ratează în relații comode și/sau își cultivă singurătatea mai mult decât aptitudinile sociale de bază. Acum, că nu mai am nevoie de asta, simt că trebuie să îmi redefinesc relația cu cărțile astea.

Uite, de exemplu, am citit săptămâna trecută ‘Lovers in the Age of Indifference’ (ian-10, Chatto & Windus) a lui Xiaolu Guo. După recenta lectură ‘Ufo in Her Eyes’ nu mă așteptam să o citesc așa repede, dacă eram înțelept, o păstram pentru iunie și așa distanța până la următoarea carte a lui Xiaolu Guo ar fi fost mai mică (iar dacă cumva m-a obișnuit greșit cu o carte pe an și în 2011 nu apare nimic, atunci este nesimțită). Am crezut că o să o citesc foarte ușor (sunt nuvele, 17 la număr), dar undeva între formatul ușor și dorința mea să prelungesc momentul Xiaolu Guo, lectura a durat o săptămână. Cartea e formidabilă, și abia când am citit coperta iv mi-am dat seama de ce. Un scurt text al autoarei apărea acolo: ‘în ultimii zece ani, în călătoria mea din est în vest, din țară în țară, poveștile acestea s-au scris pe corpul meu’. Cartea e deci contemporană cu ‘A Concise Chinese-English Dictionary for Lovers’ sau ‘20 Fragments of a Ravenous Youth’ și multe dintre nuvele le-am văzut ca pe niște b-side tracks ale romanelor respective, cred eu, deloc eronat.

Ce mi-a plăcut foarte tare a fost că Xiaolu Guo experimentează în colecția asta de nuvele cu forme care îi erau străine înainte. Nu ea a inventat narațiunea epistolară din emailuri și nici pe cea din sms-uri (și de când nu trebuie să ne limităm la 160 caractere într-un sms cred că e chiar o formă convențională), dar a făcut o treabă bună cu ele. Și arta dialogului parcă e mai occidentală decât în scrierile anterioare, și citind mi-am dat seama că asta nu e nicio înfrângere și nici un motiv pentru vreo contemplare a supremației occidentale. Am și poveștile mele preferate, ‘Beijing’s Slowest Elevator’ e clar o poveste ruptă din ‘20 Fragments of a Ravenous Youth’, un fel de final alternativ la prima parte a cărții, cel puțin, iar ‘The Third Tree’ este o nuvelă pe care aș reciti-o oricând (și cred că oricine a avut impresia la un moment dat că relațiile umane sunt într-un fel sau altul efemere mi-ar da dreptate. Mai ales pentru momentele în care explicațiile sunt univoce și dreptul la replică e redus de importanța independenței. Celuilalt.). N-am crezut că o să citesc vreodată o poveste ca ‘Anywhere I Lay My Head’, dar uite că am citit, și mi s-a părut una din cele mai frumoase povești contemporane citite până acum (și am citit-o încă de la primele rânduri ca pe un capitol care mi-a scăpat când am citit ‘A Concise Chinese-English Dictionary for Lovers’).

La fel de mult mi-a plăcut, și cred că asta e prima dată când o citesc pe Xiaolu Guo cu atitudinea asta, este faptul că jucându-se ea cu forme scurte, personajele, ale căror nume nu-mi spun niciodată nimic (Yu este bărbat? Wei este femeie?), pot fi orice. Am zâmbit citind povestea lor genderless și gender-free și m-am gândit că atunci când un scriitor nu poate miza pe clasificarea pe genuri a numelor personajelor și nici nu face eforturi pronominale să-i definească prea bine, iubiții din vremea indiferenței sunt niște ființe cu care putem relaționa mult mai ușor. Yu era femeie, aham, dar dacă aș fi știut asta de la începutul poveștii, probabil nu aș mai fi gustat-o la fel. E un ceva à la ‘Written on the Body’ în poveștile astea, și nu are cum să nu-mi placă.

Alte romane ale lui Xiaolu Guo pe joacadeamine.ro: ‘Ufo in Her Eyes’

Tagged as: 2010, 20fragmentsofaravenousyouth, aconcisechineseenglishdictionaryforlovers, carte, jeanette winterson, lecturi, loversintheageofindifference, writtenonthebody, xiaoluguo