Prima mea întâlnire cu Harvard Lampoon a fost una fericită. Deși citisem despre societate la vreun curs de literatură, umorul n-a făcut niciodată parte din prioritățile mele, așa că trebuie să fiu recunoscător trendului Twilight pentru că mi-a adus în fața ochilor un roman ca 'Nightlight: A Parody' (nov-09, Constable & Robinson). Nu o să insist de ce îmi place mie Twilight, pentru că am mai scris despre asta (v. linkuri la sfârșitul postului), dar cred că o carte care stimulează producția de alte cărți va fi întotdeauna un plus editorial. Chiar și când vine vorba de o parodie.
'Nightlight' este povestea lui Belle Goose, o tânără care ar face orice pentru cea mai mică dovadă de afecțiune din partea lui Edwart Mullen. Dacă până la un punct urmărește paragraf cu paragraf povestea de dragoste dintre Bella & Edward pe care o cunoaște infinit de multă lume din prima carte 'Twilight' a lui Stephenie Meyer, Harvard Lampoon adaugă o mulțime de elemente noi în poveste, care arată că nevoia de rescriere a fost până la un punct doar la nivel al parodiei și că povestea în sine nu are nimic dubios. Cu alte cuvinte și 'Nightlight' tot o poveste de dragoste rămâne, doar că personajele implicate sunt mai puțin exemplare, mai caricaturale și abundă în aluzii culturale umoristice.
Belle Goose îi datorează Bellei Swan atracția pentru supranatural și dorința de a se îndrăgosti de o persoană exemplară, dar are un plus de appeal pentru că este o geek dornică de popularitate; practicile ei curente fiind să nu rețină numele persoanelor care i-ar sta în calea popularității, să facă name-dropping masiv (Derrida, Foucault, Durkheim) și să se asigure că până la balul de final de an are partenerul cel mai potrivit pentru o persoană care se bucură de popularitatea ei. În realitate, este o fată pe care nici tatăl său nu o recunoaște (motivând absența cordonului ombilical) și care crede că este mai avansată decât colegii săi doar pentru că vine de la o școală mai bună. Edwart Mullen este la rândul lui un geek care fondează alături de Belle un club cu 2 membri, Price Elasticity Club, ale cărui activități includ întâlniri vinerea seara când își fac clickuri reciproce pe reclame sau când se plicitsesc fac concursuri cu vulcani în miniatură.
Povestea vampirului Edwart este mult mai funny decât mă așteptam. Edwart nu este vampir, dar observă atracția Bellei pentru vampiri și fără prea multe cuvinte începe capitole întregi de role-play în care se comportă ca un vampir pentru a o face pe Belle să se simtă bine. Aceasta știe foarte multe despre vampiri, în ciuda numărului mic de rezultate pe Google (62 milioane+, dintre care mare parte sunt despre Robert Pattinson), așa că Edwart încearcă pe cât posibil să corespundă imaginii pe care Belle și-o face despre el ca vampir. Toate până la o întâlnire fatidică cu un adevărat vampir, moment în care Edwart se vede nevoit să recunoască faptul că n-a vrut decât să-i fie pe plac și că nu, nu este un vampir adevărat.
Lectura cărții a fost ușoară și amuzantă. Mi-a plăcut cyber-întâlnirea dintre mama Bellei și Belle: 'Mi-am verificat emailul după cursuri și aveam deja 44 emailuri de la mama. Am deschis unul la întâmplare. 'Belle! Răspunde la acest email imediat sau chem poliția! Prea târziu! Am sunat la poliție! Mă întreabă dacă este o urgență și le răspund că da! Le spun că ți-ai ignorat mama! Și că ești ostatică în port! Asta ar trebui să fie suficient! Te iubesc, mama.' I-am scris repede înapoi, încercând să par cât mai voioasă, dar a fost greu să-mi ascund depresia. Mă cunoștea prea bine. Știa că dacă îi scriu că am cunoscut o tipă drăguță cu care m-am împrietenit însemna că toți cunoscuții de la școală sunt plictisitori. Știa că dacă îi scriu că mă înțeleg bine cu tata și că mi-a cumpărat o mașină însemna că un tip demonic se purta urât cu mine. Slavă Domnului că am inventat acest cod secret când eram mică pentru a îi surprinde pe stalkerii de pe net'.
Amuzant mi s-a părut și momentul în care Edwart se vede nevoit să recunoasă că nu este vampir, iar Belle este dezamăgită: 'Asta a durut. O groază de adolescente își doresc ca prietenii lor să fie vampiri. Durkheim ar spune că de vină sunt valorile societății. Eu una sunt de acord că problema vine de oriunde altundeva, numai de la mine nu!'.
Și aș putea să mai citez o sută de fragmente care sunt amuzante pentru că vă place Twilight, pentru că urâți Twilight sau pentru că pur și simplu sunt amuzante. Mă bucur totuși că am putut să citesc cartea asta, este o lectură deconectantă și chiar și fără aportul unui Twilight-savoir asigură un număr suficient de pauze de râs.
{ 4 comments… read them below or add one }
I’m too old for this shit. I mean, Twilight, că văd că Nightlight e comic de-a binelea.
@Béranger: dap, amuzant, si chiar nu-mi bruiaza perceptia Twilight. Dar evident, poate fi tratat si separat, ca o carte a-mu-zan-ta!
xoxo
O.
deci iubitii-vampir sunt noua moda printre adolescente dupa rebeli fara cauza, baietii rai cu geci motor (Grease) si “the all american boy” care a fost candva Tom Cruise… :P
@Ana: si cine stie ce mai urmeaza :P
xoxo
O.
{ 4 trackbacks }