Joacadeamine » sylviaplath

Laptele negru al lui Elif Shafak

Octavian — Tue, 12 Apr 2011 19:24:00 +0000

Povestea mea de dragoste cu Elif Shafak continuă. De curând am avut ocazia să citesc noua ei carte, care urmează să apară în versiunea engleză pe 28-aprilie, la patru ani de la apariția ediției în limba turcă. “Black Milk: On Writing, Motherhood and the Harem Within” ascunde sub un titlu incitant (și un subtitlu în ediția turcă: “Yeni Başlayanlar İçin Postpartum Depresyon“, care am înțeles că înseamnă “Depresia post-partum pentru începătoare“) un manifest feminist pe care mi-a făcut plăcere să-l citesc, să-i urmez ramificațiile culturale și fondul etnic și religios: undeva la granița dintre o autobiografie și un discurs motivațional, Elif Shafak a știut să mă țină captiv în descrierea dramei sale personale, cea de a descoperi că laptele matern nu este alb imaculat, iar laptele negru al scriitoarelor (=cerneala) nu încetează să curgă odată ce scriitoarea devine mamă.

Pe de o parte, Elif Shafak încearcă să spună o poveste la fel de captivantă cum este cea din discursul ei de la conferințele Ted. Acesta este planul în care Elif Shafak se oprește să investigheze cele două modele ale feminității cu care s-a confruntat în procesul ei de a deveni femeie și scriitoare: cel al bunicii sale, a cărei existență este străjuită de oglinzi care poartă mesaje fatidice și de djinni care o ajută să înfăptuiască vindecări sufletești și apoi al mamei sale, intelectuală și emancipată, o femeie cosmopolită care i-a oferit aceeași deschidere spirituală ca și bunica ei, doar că din altă perspectivă. Acest parcurs al descoperirii feminității și înțelegerii dramelor care stau la baza maternității o conving pe Elif Shafak în perioada post-natală să își investigheze opțiunile ca mamă și ca scriitoare, preferând o abordare istorică celei personale și o analiză temeinică în detrimentul ficțiunii fantastice.

Numele care populează drumul lui Elif Shafak sunt numeroase și puternice: Muriel Spark, Zelda Fitzgerald, Doris Lessing, Jeanette Winterson, Margaret Atwood, George Eliot etc. Explicațiile pe care le oferă în înțelegerea unor femei de a nu deveni mame pentru a-și conserva spiritul creator sau al celor care au găsit balans în ambele sunt pertinente și deloc părtinitoare. De la Virginia Woolf, pentru care pare a avea un cult la observarea apariției metaforelor materne și infantile la Sylvia Plath, de la teoria unei Judith Shakespeare la Iris Murdoch, a cărei relație cu soțul său este interpretată de Shafak ca un substitut pentru relația mamă-copil, cartea navighează prin secole de feminitate frustrată, eliberată, sublimată în artă sau captivă modelelor vremurilor pentru a arăta că dacă, pe de o parte, rolul femeii în societatea modernă este încă unul arbitrar definit și nesolidar cu schimbările rapide la care suntem supuși, și, pe de altă parte femeile au fost întotdeauna pe picior de egalitate cu bărbații, depresiile feminine nu necesită mai multă psihologizare decât cele masculine și nu e nevoie de extindere a unui model al isteriei peste încercări reușite de a se afirma și a fi creative.

Cartea lui Elif Shafak conține și un îndrumar pentru femeile a căror creativitate se blochează în mecanisme sociale care le spun că nu este momentul, nu este rolul lor sau nu au cum să-și desfășoare creativitatea într-un mod plauzibil. Experiența sa religioasă și socială din Turcia nu este insulară, explică ea, aceleași drame și încorsetări fiind la ordinea zilei pentru femeile secolului XXI de pretutindeni. Oprindu-se fix în punctul în care și-ar putea dezvolta un feminism combatant și recuperatoriu, Shafak arată o istorie feminină bogată pe care femeile pot să și-o aproprieze și la care pot participa cu fruntea sus – un motiv suplimentar să-mi placă noua ei carte și să mă bucur când voi auzi de la cineva că a citit-o.

Curățenia de toamnă – cărți cadou

Octavian — Sun, 05 Sep 2010 06:38:53 +0000

După edițile toamnă-09 și primăvară-10, iată că a sosit momentul pentru încă o ediție de ‘curățenie’. Practic, ce se întâmplă? Combinația între un apetit crescut de lectură și achiziția de carte nu e cea mai bună, așadar periodic încerc să nu-mi îngreunez existența și să mă trezesc înotând în cărți, așa că titlurile pe care (a) sunt sigur că nu o să le mai citesc, (b) le dețin în format electronic pe ebook reader și/sau (c) sunt convins că ar face mai multă plăcere altcuiva zboară de la mine în bibliotecă la voi. Sunt convins că există sisteme de colectă de carte sau donație, dar eu sunt la fel de convins că există persoane care și-au dorit cărțile pe care le ofer și așa toată lumea este fericită.

Cine poate participa? Oricine, care îndeplinește următoarele condiții: (a) nu ai mai primit cărți la curățenie în 2010 (undă verde la cei care au primit în 2009, deci), (b) îți dorești un titlu pe care îl ofer și (c) deții blog (*).

(*) m-am gândit că cine nu contribuie creativ și frumos la internet n-are de ce să beneficieze de gratuități pe internet.

Când are loc curățenia? De azi, 05-sep până la alocarea tuturor cărților, dar nu mai târziu de 30-sep.

Ce trebuie să faci? Să fii primul care alege o carte, să mergi la tine pe blog, să explici de ce ți-o dorești sau cum ai auzit prima oară de cartea respectivă/autorul respectiv și în ce fel ți-a trezit interesul în 500-1000 caractere (adică foarte pe scurt). Las la latitudinea ta dacă menționezi ‘concursul’, dar îți recomand să revii după ce ai scris postul aici și să lași un link cu postarea într-un comentariu ca să știu cui să-i trimit cartea. Nu îmi asum responsabilitatea pentru posturi scrise care nu ajung aici în comentarii, întrucât nu citesc chiar tot internetul. Barajele se rezolvă ușor întrucât comentariile au timestamp. Așadar: primul comentariu cu link la o postare despre o carte = câștigător.

Cum primești cartea? Pentru cei din București voi organiza ca și dățile trecute 1-2 întâlniri în care să vă dau cărțile. Ceilalți (din țară) le primesc prin poștă/curier.

Ce cărți sunt oferite? Iată lista:

Milorad Pavic – Dictionary of the Khazars: a Lexicon Novel (EN), Vintage, 1998, stare: f. bună – trifoi

Laura Restrepo – El Delirio (ES), Punto de lectura, 2004, stare: f. bună – Mircea

Alice Walker – The Color Purple (EN), Harcourt, 1982, stare: bună – Anna

Marguerite Yourcenar – Mémoires d’Hadrien (FR), Gallimard, 2007, stare: f. bună – Ally

Ian McEwan – Enduring Love (EN), Vintage, 2004, stare: bună – Dana

Amy Tan – The Bonesetter’s Daughter (EN), Harper, 2004, stare: f. bună – Diana

Herta Mueller – The Land of Green Plums (EN), Granta, 1999, stare: bună – Daniel

Sylvia Plath – Winter Trees (EN/ES), Hiperion, 2006, stare: f. bună – Ioana

Tracy Chevalier – Girl with a Pearl Earring (EN), Harper, 1999, stare: bună – Raluca

Doris Lessing - The Golden Notebook (EN), Harper, 2007, stare: f. bună – Cosmin

Marilyn Manson – The Long Road out of Hell (EN), Harper, 1998, stare: f. bună – PhenoBD

Hugh Laurie - The Gun Seller (EN), Arrow, 2009, stare: f. bună – Puck

Jonathan Safran Foer – Todo está iluminado (ES), Debolsillo, 2005, stare: f. bună – Laurentiu

José Saramago – Ensaio sobre a cegueira (PT), Caminho 2009, stare: f. bună – Lene

Rebecca Miller – The Private Lives of Pippa Lee (EN), Canongate 2008, stare: f. bună – Ionut

Elfriede Jelinek - The Piano Teacher (EN), Serpent’s Tail, 1999, stare: f. bună – Dana

Kazuo Ishiguro - Never Let Me Go (EN), Vintage, 2005, stare: f. bună – Liviu

Joseph Stiglitz – Making Globalization Work (EN), Penguin, 2007, stare: f. bună

Tim Collins - The Little Book of Twitter (EN), 2009, stare: f. bună

Jon Smith – Dominate Your Market with Twitter (EN), Infinite Ideas, 2009, stare: f. bună

Joshua Piven – The Worst-Case Scenario Survival Handbook: Dating & Sex (EN), Chronicle, 2005, stare: f. bună

Peter Hyman – The Reluctant Metrosexual (EN), Villard, 2005, stare: f. bună

Cărțile îmi aparțin, au costat bani, sunt autori buni și foarte buni, așadar sper că putem să ducem la capăt plasarea lor cu bun simț și fără durerile de cap de la celelalte ediții. Mulțumesc!

Ghid practic de îndrăgostire (*)

Octavian — Thu, 10 Jun 2010 04:24:09 +0000

(*) repost de pe 09-nov 2009.

Se întâmplă când te aștepți mai puțin și n-ai cuvintele potrivite în buzunar și pentru prima dată n-ai scrupule să le folosești pe ale altuia, de parcă tot ce-ai făcut până atunci în viață a fost să aștepți momentul ăsta, ăla despre care toți prietenii cinici vorbesc când se întâlnesc, încercând să te convingă că dragostea exactă nu mai există, că dragostea, în fine, este un prezervativ care face contact cu podeaua odată cu ultimul icnet, și că uneori, doar uneori poți citi semnale de pe dealul pieptului cuiva înainte de țigara de după. Se întâmplă, uneori, să vină cineva furiș să te bată pe umăr și să fugă ca-ntr-un joc și tu să vrei să-l urmezi, pentru că nu știi dacă este un mesager al vieții sau morții și vrei să afli cu orice preț: vrei, mai mult decât oricând să vezi ce se ascunde în spatele jocului, și hainelor. Și vrei să fii parfumier și somelier și creator și distrugător în același timp.

‘De exemplu, aș putea să-mi țin respirația și să-nchid ochii și să sar orbește în apele lăuntrice ale unui bărbat, scufundându-mă până țelul lui devine țelul meu, viața lui devine viața mea și așa mai departe’. (*)

Și apoi sunt toate semnalele luminoase pe care pielea ta le emite, poți oare să le ignori? Și câtă lumină poate să emită corpul ăsta pe care l-ai împrumutat întru cunoaștere, ai fost Lecția de Anatomie pentru unii și Grădina Deliciilor Terestre pentru alții, ai fost pictură și pictor și vopsea și șevalet și pânză, și uite, acum parcă toate rolurile cad în loc și se așează de parcă le-ai fi știut dintotdeauna. Și fără prea multe buze vine promisiunea făcută ție, de data asta,…

‘Într-o zi îmi voi tatua gura ta pe buzele mele’, îi spunea Best Sailor.

‘Iar eu îmi voitatua ochii cu privirea ta’ îi răspundea Moira. ‘Sigur, aș putea orbi, dar voi fi o oarbă care va înfrunta lumea cu privirea ta’ (**)

(*) Sylvia Plath, Journals, p. 38; (**) Iulian Tănase, Best Sailor, cu mulțumiri pentru amiciția și răbdarea care încap într-un deceniu

Ghid practic de îndrăgostire

Octavian — Mon, 09 Nov 2009 08:08:32 +0000

‘De exemplu, aș putea să-mi țin respirația și să-nchid ochii și să sar orbește în apele lăuntrice ale unui bărbat, scufundându-mă până țelul lui devine țelul meu, viața lui devine viața mea și așa mai departe’. (*)

‘Într-o zi îmi voi tatua gura ta pe buzele mele’, îi spunea Best Sailor.

‘Iar eu îmi voitatua ochii cu privirea ta’ îi răspundea Moira. ‘Sigur, aș putea orbi, dar voi fi o oarbă care va înfrunta lumea cu privirea ta’ (**)

(*) Sylvia Plath, Journals, p. 38; (**) Iulian Tănase, Best Sailor, cu mulțumiri pentru amiciția și răbdarea care încap într-un deceniu