(2008, 2009, lista de lecturi, raftul de pe Goodreads, recomandările mele de lectură)

Cum se-apropie sfârșitul anului, fac deja tradiționalul bilanț al lecturilor superbe pe care le-am avut în 2010. Deși 2010 este al 2-lea an în care mi-am propus să citesc mai puțin, văd că iar am citit mai mult decât anul trecut: în 2009 răsuflam ușurat după 159 cărți, anul acesta după 180 (♣). Cu toate că nu pot decât să fiu recunoscător pentru timpul, inspirația și mai ales pentru frumoasele cărți apărute anul acesta, mi-aș dori ca în 2011 să pot să zic că am citit mai puțin de jumătate din cărțile pe care le-am citit anul acesta.

Ca de obicei, topurile de mai jos se referă strict la cărți apărute în 2010, citite în 2010. Mi se pare un semn de normalitate (♦).

2010 A FOST ANUL ÎN CARE MULȚI SCRIITORI MARI  DE FICȚIUNE AU LANSAT CĂRȚI NOI. Printre aceștia se numără: ‘The Pregnant Widow‘ (Martin Amis); ‘The Thousand Autumns of Jaoob de Zoet‘ (David Mitchell); ‘Freedom‘ (Jonathan Franzen), ‘The Lacuna‘ (Barbara Kingsolver); ‘The Terrible Privacy of Maxwell Sim‘ (Jonathan Coe);  ’The Boy Next Door‘ (Irene Sabatini); ‘Parrot and Olivier in America‘ (Peter Carey).

La aceștia se adaugă cei pe care i-am așteptat cu maximă nerăbdare și pe care i-aș lua cu mine oricând-oriunde-oricum: ‘Beatrice & Virgil‘ (Yann Martel); ‘The Forty Rules of Love‘ (Elif Shafak); ‘Let the Great World Spin‘ (Colum McCann); ‘Squirrel Seeks Chipmunk‘ (David Sedaris); ‘Great House‘ (Nicole Krauss); ‘By Nightfall‘ (Michael Cunningham); ‘A Secret Kept‘ (Tatiana de Rosnay); ‘The Very Thought of You‘ (Rosie Alison); ‘Room‘ (Emma Donoghue); ‘Girl in Translation‘ (Jean Kwok); ‘Tell All‘ (Chuck Palahniuk); ‘The Imperfectionists‘ (Tom Rachman); ‘The Girl with Glass Feet‘ (Ali Shaw); ‘Solar‘ (Ian McEwan); ‘Lovers in the Age of Indifference‘ (Xiaolu Guo).

Zic că un an în care scriu Amis, Franzen, Coe, Martel, Shafak, Palahniuk, Krauss și Cunningham poate fi numit orice, numai un an rău nu! (♦) Din nefericire, nu am găsit traducerea în limba română pentru nici măcar unul din titlurile de mai sus – lag-ul cultural persistă deci și în 2010.

PENTRU CĂ NU NUMAI LITERATURA ‘SERIOASĂ’ TE FACE SĂ TE SIMȚI BINE, NIȘTE CHICKLIT DE CALITATE MI-A FĂCUT NUMAI BINE ÎN 2010. Nu pot să nu încep cu dependența mea de S.A.T.C., pe care mi-am tratat-o cu ‘The Carrie Diaries‘ (Candace Bushnell). ‘Goodnight Tweetheart‘ (Teresa Medeiros); ‘Chelsea Chelsea Bang Bang‘ (Chelsea Handler -incidental trebuie să spun că toate cele trei cărți ale doamnei Handler sunt delicioase și mustesc de umor); ‘The Girl Who Chased the Moon‘ (Sarah Addison Allen, +) mi-au procurat de asemenea ore plăcute de lectură.

ÎN 2010 AM CITIT NIȘTE CĂRȚI PENTRU COPII GE-NI-A-LE! Morris Gleitzman a lansat ultimul volum din trilogia Once-Then-Now, și anume ‘Now‘ (Morris Gleitzman), iar de la Trenton Lee Stewart avem ultimul volum (so far) din seria Misterioasei Societăți Benedict: ‘The Mysterious Benedict Society and the Prisoner’s Dilemma‘ (Trenton Lee Stewart). Tot în 2010 m-am bucurat de ‘Otto: Autobiography of a Teddy-Bear‘ (Tomi Ungerer); ‘Noah Barleywater Runs Away‘ (John Boyne); ‘The Battle of the Sun‘ (Jeanette Winterson); ‘Return to the Hundred Acre Wood‘ (David Benedictus). Și să nu uit nici de novella care se adaugă la seria Twilight, ‘The Short Second Life of Bree Tanner‘ (Stephenie Meyer).

AUTOBIOGRAFIILE AU OCUPAT O PARTE IMPORTANTĂ DIN TIMPUL DE LECTURĂ. Și cum să nu fie așa, când am avut la îndemână apariții foarte interesante: ‘Me‘ (Ricky Martin); ‘My Life‘ (Keith Richards); ‘A Mountain of Crumbs‘ (Elena Gorokhova); ‘Things I’ve Been Silent About‘ (Azar Nafisi); ‘Lips Unsealed‘ (Belinda Carlisle) și nu în ultimul rând superba ‘Just Kids‘ (Patti Smith).

DINTRE FELURITELE CĂRȚI CU CARE MI-AM OCUPAT ÎN MOD PLĂCUT TIMPUL MAI TREBUIE SĂ MENȚIONEZ ‘Swanlights‘ (Antony & the Johsons); ‘The Happiness Project‘ (Gretchen Rubin); ‘The Heavens Are Empty‘ (Avrom Bendavid Val) și ‘Twilight: The Graphic Novel‘ (Stephenie Meyer).

ȘI NU ÎN ULTIMUL RÂND 2010 A FOST UN AN AL REDESCOPERIRILOR CELOR MAI PLĂCUTE, printre care reamintesc: ‘The Magic Toyshop‘ (Angela Carter); ‘Mysterious Skin‘ (Scott Heim); ‘Pippi Longstocking‘ (Astrid Lindgren); ‘White Oleander‘ (Janet Fitch) sau ‘Collected Stories‘ (Sylvia Plath). Și al descoperirilor din trecut care mi-au lăsat impresii puternice și pe care abia aștept să se facă timpul să le recitesc: ‘The Guernsey Literary and Potato Peel Pie Society’ (Mary Ann Shaffer & Annie Barrows); ‘The Solitude of Prime Numbers‘ (Paolo Giordano); ‘The Art of Racing in the Rain‘ (Garth Stein); ‘Push‘ (Sapphire).

Voi ce ați citit bun în 2010?

(♣) un fapt super-îmbucurător este că 122 din cele 180 cărți citite anul acesta au fost citite pe ebook reader: e o experiență ergonomică și naturală pe care o recomand tuturor.

L.E. Au mai tras linie la lecturile din 2010 Ana, Cristina, Diana și Dragoș.

Postul ăsta nu se dorește o formă de top, n-am fost niciodată bun la ierarhii. Țin totuși să amintesc câteva dintre titlurile apărute anul acesta (*) și pe care am avut ocazia să le citesc (**). Le-am împărțit în câteva secțiuni care corespund intereselor mele de lectură:

FICȚIUNE La capitolul ficțiune 2009 al meu n-a stat prost deloc. M-am bucurat de ‘Wetlands’ al lui Charlotte Roche, care e o carte care depășește mii de limite/pagină. De la Xiaolu Guo am citit o a patra și minunată poveste despre cum ceva în care nu credem schimbă geografia și viața locuitorilor unui sat chinezesc în ‘UFO in Her Eyes’. Isabel Allende promite & se ține de cuvânt într-un roman de nota 10: ‘La Isla bajo el mar’ (*). Nici Marina Lewycka, după tragicomicele ‘A Short History of Tractors in Ukrainian’ și ‘Two Caravans’ nu se dezminte, ‘We Are All Made of Glue’ fiind una din cele mai bune cărți pe care le-am citit anul acesta. Sasa Stanisic m-a cucerit de la prima pagină și m-a forțat să-l recitesc imediat cu al său ‘How the Soldier Repairs the Gramophone’. Espido Freire a redefinit pentru mine ce înseamnă dragoste și îndepărare în ‘Cartas de amor y desamor’ (*). Nick Cave m-a uimit cu ‘The Death of Bunny Munro’, dar nu, tot nu sunt dispus să-i tolerez muzica (*). Dave Eggers mi s-a părut dubios cu ‘Where the Wild Things Are’ (*), poate și pentru că povestea lui Maurice Sendak o citisem cu alți ochi.

MEMO & BIO Cel mai bun jurnal citit anul ăsta a fost – finally – jurnalul Fridei Kahlo. Am râs democratic cu ‘Barack Obama – The Unauthorized Biography’ a lui Webster Griffin Tarpley, dar am plâns citind foarte emoționanta poveste spusă de Adina Hoffman în ‘My Happiness Bears No Relation to Happiness: A Poet’s Life in the Palestinian Country’. În loc de presă de scandal m-am bucurat de cartea lui Ben Mezrich despre fondatorii Facebook: ‘Accidental Billionaires’ este o poveste cum spune și subtitlul, despre sex, trădare și bani! Martin Mazza mi-a satisfăcut gânduri similare în ‘Historia de un Porn Star: De alta cuna, de baja cama’, iar Richard Zeikowitz a aranjat frumos o variantă finală a corespondenței dintre Christopher Isherwood și EM Forster în ‘Letters between Christopher Isherwood and EM Forster’ (*).

SITE-URI DEVENITE CĂRȚI Multe din site-urile mele preferate au devenit cărți anul acesta: Andy Selsberg ne bucură cu ‘Dear Old Love’, Frank Warren cu ‘Post Secret’ (*), Scott Schiman și al său ‘The Sartorialist’ mi-au adus bărbatul de care m-am îndrăgostit (*), iar Smith Magazine a publicat o minunată colecție intitulată ‘Six Word Memoirs on Love & Hearbreak’.

.COM Jeff Jarvis m-a uimit cu ‘What Would Google Do?’, care nu numai că e o întrebare pertinentă, dar și are diverse aplicații în viața noastră cotidiană. Nu m-a bucurat foarte tare, dar o recomand cu căldură în schimb pentru cei care sunt practic vizați de ea, ‘Click: What Millions of People Do Online and Why It Matters’ a lui Bill Tancer. Cinci cărți despre Twitter mai tărziu, îmi place în continuare cartea lui Jon Smith cu Jose Llinares, ‘Dominate Your Market with Twitter’ (*) (pe restul le găsiți în lista de lecturi). Nicola Johnson m-a bucurat tare cu o carte de-o filozofie rară, și anume ‘The Multiplicities of Internet Addictions’.

COMICS & CHILDREN’S Primul epic despre Emily the Strange, ‘The Lost Days’ (*) este genial! Atât vă spun. Iar versiunea comics pentru ‘Waltz with Bashir’ a lui Ari Folman nu este rea deloc și o vizitez din când în când cu diverse sentimente (*). Anul acesta am avut și un genial ‘The Story of Cirrus Flux’ de la Matthew Skelton, un pic mai bun, dacă se poate, decât primul său roman, ‘Endymion Spring’. Iar dacă v-ați întrebat vreodată cum mitomania salvează (unele) vieți, citiți ‘Once’ și ‘Then’ ale lui Morris Gleitzmann, două povești despre Holocaust, minciuni dulci și dorința de a supraviețui.

GAY Brent Pickett a scos un drăguț ‘Historical Dictionary of Homosexuality’; spun drăguț pentru că e cute, dar total neacademic și are scăpări masive de memorie, dar ce se găsește în el e chiar ok. Les Brookes a scris despre ‘Gay Male Fiction Since Stonewall’ și mi-a dat niște piste de lectură noi. Iar Jeffrey Escoffier în ‘Bigger than Life: The History of Gay Porn’ și Randy Jones în ‘Macho Man: The Disco Era and America’s Coming Out’ au două viziuni confortabile despre ce s-a întâmplat, dar nu și despre ce urmează să se întâmple.

MISCELLANEA Alain de Botton mi-a plăcut ca întotdeauna; ‘The Pleasures and Sorrows of Work’ e o carte pe care îmi propun s-o recitesc în 2010 cu sentimente mai bune decât anul acesta. Brian Solis e genial în ‘Putting the Public Back in Public Relations’ – cartea asta considerați-o și la categoria .COM pentru că mare parte din exemple sunt din online. Enrique Badia ne propune o carte călduroasă ca o pereche de șosete: ‘Zara and Her Sisters: The Story of the World’s Largest Clothing Retailer’, fără glumă, mi-a plăcut tare! Jonathan Safran Foer, nu mai trebuie să zic, mi-a schimbat viața cu ‘Eating Animals’ (7 săptămâni & counting) (*). Pentru divertisment am mai gustat un studiu drăguț al lui Rolf Schulte, ‘Man as Witch: male Witches in Central Europe’, o poveste despre râs și plâns scrisă de Neal Karlen, ‘The Story of Yiddish’, una hilară (cât de hilară este prozodia în general): ‘Book of Rhymes: The Poetics of Hip Hop’ de Adam Bradley. Deloc funny este cartea Sheilei Jeffreys, ‘The Industrial Vagina: The Political Economy of the Global Sex Trade’. Și ca să nu zic că nu m-am îmbunătățit în 2009, am citit și o plictisitoare, dar adevărată poveste motivațională scris de Connie Dieken, ‘Talk Less, Say More: 3 Habits to Influence Others and Make Things Happen’. Eu – să vorbesc puțin. N-o să vedeți.

(*) Mă refer numai la cărțile care au fost lansate în 2009 în versiunea pe care am citit-o. Lista de cărți citite în 2009 se găsește aici. În 2009 am citit 159 de cărți, dintre acestea 41 au fost recitiri. Un număr de 30 au fost citite în format electronic, ceea ce e o noutate pentru mine. Dintre cele 159 de cărți, 114 au fost citite în engleză, 23 în spaniolă, 8 în ebraică, 7 în franceză, și mici încercări în catalană, olandeză, portugheză și germană.

(**) asteriscurile dintre paranteze de după titluri trimit la postări despre cărțile respective de pe joacadeamine.ro.

2009 parcă a început în martie! Asta, bineînțeles, dacă mă gândesc la ziua ploioasă din martie în care am ajuns cu o oră mai târziu la ședința de autografe Fangoria din Fnac-ul din Madrid. Cred că ăsta e primul album pe care mi-l amintesc când mă gândesc la muzica din 2009, ‘Absolutamente‘. La câteva zile urma să o cunosc pe solista de la Fangoria, Alaska, și să mă bucur de povești madrilene cu un trecut la fel de ploios și în mare parte auster: nimic din beatul flamboiant din cel al nouălea album de studio al formației. ‘Las Walpurgis te van a llamar‘ și ‘Ensayo para una despedida‘ dar și ‘Más es más‘ sunt preferatele mele pentru fredonatul sub duș. (ascultat: martie, live: -)

Tot în 2009 mi-m testat acut limitele cu ‘Music for Men‘ de la Gossip. E foarte tare albumul ăsta, și cred că după ce dai sonorul mai încet (măcar mental când nu se poate fizic) și asculți ce spune Beth Ditto pe acolo nu e rău deloc. Unde mai pui că avem pe albumul ăsta ‘Love Long Distance‘ și ‘Heavy Cross‘. Cu astea s-a scris istorie în 2009! (ascultat: iunie, live: -)

‘Sounds of the Universe‘ de la Depeche Mode nu e numai albumul la care speram cel mai puțin și aveam cele mai mici așteptări, dar și albumul care mi-a călăuzit pașii prin lume. ‘Fragile Tension‘ este clar melodia mea preferată, asta după ce a detronat melodia pe care Dave Gahan nu s-a hotărât cum s-o cânte live (fix până n-a mai cântat-o deloc), și anume ‘Peace‘ (funny e că și în videoclip începutul e diferit de cel de pe album). E un album nu de nota 10, dar pe acolo pe undeva, are toate ingredientele pentru a nu mă supăra foarte tare dacă ăsta e ultimul album ever Depeche Mode. (ascultat: mai, live: Tel Aviv, Budapesta, Barcelona, Barcelona)

Tori Amos ne-a propus anul ăsta deja două albume, ‘Abnormally Attracted to Sin‘ și ‘Midwinter Graces‘, despre primul nu am decât cuvinte de laudă, tare frumos s-a descurcat Tori cu el, avem un ‘Welcome to England‘ bun cam pentru orice dimineață urbană și un ‘Curtain Call’ care îți cam schimbă viața, avem și un ‘Strong Black Vine‘ care sună infernal de bine live. (ascultat: iunie, live: Viena)

Deși după primele audiții Placebo cu ‘Battle for the Sun‘ am fost deprimat câteva zile, mi-am revenit repede. Albumul nu e rău deloc, poate diferit de ce eram obișnuiți să auzim când tema era Placebo, dar are suficiente puncte de sprijin să fie un album despre care să se scrie mai mult decât câteva rânduri. ‘Devil in the Details’, ‘Speak in Tongues‘ și ‘The Neverending Why‘ sună perfect, adică nici eu n-aș putea să le fredonez mai bine. Și cred că ăsta, cel puțin pentru mine, e un criteriu suficient de bun. Și concertul și interviul cu Placebo rămân pentru mine un moment foarte special din 2009. (ascultat: iunie, live: București)

‘Lungs‘ de la Florence+the Machine este albumul de care îmi pare cel mai rău că l-am descoperit târziu, întrucât turneul lor era deja în zone mai puțin accesibile (gen Australia). Dar cum m-am hotărât deja să-i văd în 2010 la Paris, și sper să nu mă rețină nimic s-o fac, pot să vorbesc despre ‘Lungs‘ ca albumul care m-a convins instant că asta e o formație pe care trebuie s-o urmăresc. De la ‘My Boy Builds Coffins‘ la ‘Girl with one Eye‘, cu temeinice opriri la ‘Drumming Song‘, ‘Rabbit Heart‘ și ‘You’ve Got the Love’, albumul a suferit în scurt timp câteva mii de audiții și acum nu pot decât să fiu nerăbdător să văd cum va fi live. (ascultat: octombrie, live: -)

Mă întreb ce înseamnă ‘Kingdom of Welcome Addiction’ pentru IAMX, că pentru mine știu sigur că înseamnă numai lucruri bune. Îmi pare rău că am ratat prestația lor live de la București, dar sper că vor suna la fel de bine și în 2010 la Madrid. Având în vedere că de ceva timp nu mai concep o zi fără ‘Tear Garden‘ (aka ‘Tiergarten’), ‘You Can Be Happy‘ sau ‘Think of England‘, am dovada clară că e vorba de welcome addiction. (ascultat: mai, live: -)

Și am mai avut Morrissey cu ‘Years of Refusal‘, Manic Street Preachers cu ‘Journal for Plague Lovers‘, Air cu ‘Love 2‘, Lily Allen cu ‘It’s not me, it’s you‘, Imogen Heap cu ‘Ellipse‘, Royksopp cu ‘Junior‘, Patrick Wolf cu ‘The Bachelor‘, The Raveonettes cu ‘In and Out of Control‘, Yeah Yeah Yeahs cu ‘It’s a Blitz‘, Soulsavers cu ‘Broken‘, Pet Shop Boys cu ‘Yes‘, Brett Anderson cu ‘Slow Attack’ și probabil încă alte câteva sute de albume care au făcut 2009 mult mai bogat decât 2008, iar mie mi-au făcut viața mai frumoasă.

Alte concerte din 2009 aici. Ce-am ascultat bun în 2008 aici.

Via gramo.ro. Răspunsuri care mi-au plăcut găsiți la Oanamarrria și la Adrian Ciubotaru.

Dragă Octavian:

În primul rând, sper c-ai continuat să te joci (cu tine, de-a tine, pe tine) și n-ai uitat că la început a fost joaca.

Dacă ești încă în România, ceea ce-ți doresc din tot sufletul, înseamnă că s-au întâmplat o groază de lucruri minunate în țara noastră, ceea ce, deși acum nu pare verosimil, oricum urmează să se întâmple. Există prea mulți oameni minunați în țara asta ca să nu se întâmple și asta. Uite, eu mă uit la 2019 și văd oameni care fac eat-ins pe iarbă, muzica sună mult mai bine decât acum, toată lumea este implicată în diverse proiecte, măcar la nivel de inscripții pe tricouri. Și deși muncim în continuare mult și cu spor, sunt convins că o facem cu mai mare responsabilitate și cu o direcție mult mai clară. În fine, în 2019 se vor fi rezolvat o serie de probleme legate de orfani, BTS, animale fără stăpâni, căsătorii și adopții gay și educație, așa că încet-încet motivele pe care acum le ai să îți dorești să părăsești România vor fi dispărut.

Știu că de multe ori spui că formele de reprezentare politică sunt întotdeauna binevenite, dar că uităm prea des că nu facem altceva decât să ne trăim propriile timpuri, și că orice am face, tot la checkpointul anumitor vârste o să ne uităm la ce este posibil și la ce nu, dar sper că la 40+ ani nu o să te uiți înapoi și n-o să zici ‘n-a fost să fie’ sau ‘nu s-a putut’. Limitele astea sunt făcute ca să ne depășim geografia, inclusiv cea umană. Și dacă ți-ai dorit ceva, sper că ai făcut.

Dacă nu ți-ai dus deja copilul de mână la școală (o să fiu cu ochii pe albumele tale de fotografii de pe Facebook), sper că măcar știi la ce școală va merge. Și că ai în minte un parcurs educațional cu suficiente variabile încât să-l lași să respire fix pânâ în momentul când va fi numai alegerea lui. Ah și să-i faci cont de Twitter. Și să-l pregătești din timp pentru un gap year. Și să nu-l tâmpești cu meditații, sporturi și arte de când e în ciclul primar. Parcă tu credeai în liberul arbitru, nu?

Ah și sper că încă mai călătorești și mai mergi la concerte și încă mai ai plăceri minuscule și murdare cu ChupaChups. Și că nu treci pe lângă un șotron desenat cu creta ca și cum nu l-ai observat. Și că dacă nici la 40 de ani nu știi care-i stângul și care-i dreptul și ți-e greu să te legi la șireturi, măcar ești împăcat cu tine. Și în cazul foarte probabil în care ai chelit, îți porți chelia cu mândrie. Dacă te-ai lăsat de fumat, bine, dacă nu,  hmm … poate te gândești să faci ceva în privința asta.

Și dacă mai sper ceva, este că nu ai uitat nimic din ce visai când aveai 20 de ani. Eu n-am uitat nimic, nici poeziile, nici sărutul ăla infinit, nici revoluțiile fără victime, nici puterea cuvintelor. Ce și unde ai publicat? Sper să nu mai găsesc manuscrisul în același sertar. Nu știu de ce am sentimentul că pentru tine n-o să existe ‘n-a fost să fie’. Nu mă dezamăgi.

Cu drag,
Octavian

1. Mark Herman şi John Boyne, The Boy in the Stripped Pyjamas (Nov-08)

2. John Venable, Greg Beauchamp şi Jay Gormley, Karma Police (Oct-08)

3. Laurence Ferreira Barbosa, Soit je meurs, soit je vais mieux (Iul-08)

4. Julian Jarrold, Andrew Davis şi Jeremy Brock, Brideshead Revisited (Iul-08)

5. Roberto Purvis, Walking with Pasolini (Mar-08)

6. Issa López şi Ignacio Darnaude, Casi Divas (Apr-08)

7. Juan Antonio Bayona, El Orfanato (Apr-08)*

8. Clark Gregg şi Chuck Palahniuk, Choke (Oct-08)

9. Vicky Jewson, Lady Godiva (Ian-08)

10. Gustave de Kevern şi Benoît Delépine, Louise Michel (Nov-08)

*La #7 intră în egală măsură When Laura Grew Up: Constructing the Orphanage (Apr-08) şi superba carte-film a lui Sergio Sanchez El Orfanato.

Asta înseamnă că în 2009 îmi rămâne suficient timp să aştept The Reader (fără Nicole Kidman cum se anunţa în 2007, dar cu Kate Winslet), Extremely Loud and Incredibly Close, şi The History of Love (abia aştept să văd ce face Alfonso Cuarón cu Nicole Krauss).

1. Various Artists – Comic Book Tattoo: Tales Inspired by Tori Amos

2. Salman Rushdie – The Enchantress of Florence

3. Haruki Murakami – What I Talk about When I Talk about Running

4. Julie Andrews – Home: A Memoir of My Early Years

5. Neil Gaiman -  The Graveyard Book

6. Chuck Palahniuk – Snuff

7. Zoe Heller – Believers

8. Trenton Lee Stewart – The Mysterious Benedict Society and the Perilous Journey

9. Diana Wynne Jones – House of Many Ways

10. Lisi Harrison – Bratfest at Tiffany’s

Şi lista continuă la fel de bine cu topul 10 al cărţilor pe care le-am citit anul ăsta, indiferent de anul în care au fost publicate, cam aşa: 1. Jewel – A Night Without Armor; 2. Isabel Allende – La Suma de los dias; 3. Steven Levitt & Stephen Dubner – Freakonomics; 4. Juan Martinez – Manual de maricon desenfadado; 5. Mr. Biffo – Confessions of a Chatroom Freak; 6. Jonathan Safran Foer – A Convergence of Birds; 7. Jeanette Winterson – Tanglewreck; 8. Antonio Tabucchi – Si sta facendo sempre piu tardi; 9. Alain de Botton – How Proust Can Change Your Life; 10. Carme Riera – La Mitad del alma.

Jurnalul meu de lectură se află aici.

1.Gavin Rossdale – WANDERlust (03.06)

2. Zeigeist – The Jade Motel (30.05)

3. Mylène Farmer – Point de Suture (25.09)

4. Brett Anderson – Wilderness (01.09)

5. Travis – Ode to J. Smith (29.09)

6. Scarlett Johansson – Anywhere I Lay My Head (20.05)

7. Tracy Chapman – Our Bright Future (11.11)

8. Alanis Morissette – Flavors of Entanglement (10.06)

9. Leona Lewis -  Spirit (23.01)

10. Santogold – Santogold (29.04)

Şi au mai fost albume de la Jack Jackson, Smashing Pumpkins, Madonna, Carla Bruni, Fallout Boy, Moby, Muse, the Kooks, Nine Inch Nails, Coldplay, Keane, the Dresden Dolls şi probabil încă sute.

Şi evident că lista de mai sus este subiectivă, şi există portiţe de scăpare incluse în fiecare criteriu (de exemplu, cât de bine arată Gavin Rossdale e un criteriu în sine. Şi fidelitatea mea pentru Brett Anderson e un criteriu. Am inclus, evident, şi extazul ultimului album al lui Tracy Chapman, indiferent că e prea recent să pot spune ăsta este un album bun, dar prea l-am aşteptat mult).